calatorie in interiorul sinelui

Lumea spune multe lucruri intelepte
Se spune ca orice calatorie cat de mica incepe cu primul pas. Nu conteaza daca pleci pana la magazinul din colt sa iei o paine sau pana pe luna sa pui temeilia unei baze spatiale, prima si prima data trebuie sa faci un pas. Sa pui un pas pe pamant, ca pe o samanta din care sa creasca mai apoi alti pasi. Asta spune toata lumea, iar lumea spune multe lucruri intelepte, pacat ca nu prea sunt de folos, pacat ca marile adevaruri sunt atat de mici incat mai toti le trecem cu vederea.

Ce nu ne spune nimeni este ca orice calatorie incepe exact unde se termina. Ca nu plecam de fapt nicaieri niciodata ca oriunde ne-am afla pe planeta si universul acesta pana si cel mai indepartat punct este langa noi la o rasuflare distanta. Calatoriile se fac doar in mintile noastre, ele ne fac sa ne simtim acasa in unele locuri si straini in altele, ele ne fac sa simtim distante si apropieri, sufletul stie sa fie peste tot acasa si stie sa calatoreasca la viteze suficient de mari pentruca orice departe sa fie aproape, pentru ca orice distanta sa fie strabatuta cu o bataie de inima.
Nu doar pamantul este rotund ci si traiectoria noastra este tot un cerc perfect. Sunt insa putini cei ales care afla inainte de a pleca in calatorie ca de fapt nu pleaca nicaieri si ca locul de pornire este exact cel de sosire.Si atunci va intrebati de ce mai calatorim? Scopul Calatoriei nu este de fapt decat realizarea faptului ca nu plecam nicaieri, ca timpul si spatiul asa cum le-am construit in mintea noastra sunt niste repere usor de depasit, ca tot ceea ce pare un proces indelungat este de fapt o un big bang nascator de infinite posibilitati.
Ne nastem cu o cunoastere perfecta si completa, si calatorim prin viata doar pentru a ne intoarce la aceeasi cunoastere perfecta si completa de dincolo de cuvinte. Vrem sa plecam sa atingem orizontul si brusc ne dam seama ca orizontul este mereu altul, dar acelasi ca cu cat mergem mai departe cu atat se departeaza si el si paradoxal, ramane pe loc cand si noi stam pe loc.
Ni se pare ca plecam de langa cei dragi, ca daca am pus 1000, 2000 10.000 de kilometri intre noi si ei ne-am indepartat. NU lasati aceasta iluzie sa va ia aerul de care aveti nevoie pentru a trai. Departarea o pune doar mintea… Ea ne poate rupe de ceea ce iubim si stim cu totii ce departe ne par unii oameni cu care impartim aceeasi perna si ce aproape sunt cei pe care lacrimile de dor ii pot aduce aproape de la o galaxie distanta!
Orice calatorie este UN DOR, o respiratie… si o aducere aminte!
Ai visat destul?
Ai gandit destul?
Ai suferit destul?
Ai amanat destul?
Ai ezitat destul?
Ai plans destul?
Greseli?Regrete?
Puteam actiona altfel, am gresit, regret, daca as putea da timpul inapoi, oare ma poate ierta??
Nu exista greseli, exista doar experiente, din care inveti, chiar daca te fac sa plangi, sa regreti, sa condamni, sa suferi.
Dar, exista invatare, schimbare, perfectionare, transformare si cu asta ne ocupam noi aici, asta e mestesugul nostru, asta e visul nostru comun, sa devenim zeite ale frumusetii.
Suferinta si dorinta de schimbare personala ne-a adus impreuna, ne-a legat in aceasta calatorie, numita viata.
Si cum, calatoria incepe cu tine, hai sa exploram impreuna pe toate palierele, intelectual, spiritual, emotional si sa urmam calea dezvoltarii personale, a constientizarii de sine, a autorealizarii, a transformarii de sine.
Hai sa ne apucam de treaba!
Incep printr-o concluzie pretioasa, si anume, atata timp cat vei continua sa faci aceleasi lucruri vei obtine aceleasi rezultate. Si continui cu o trista constatare, cum se face oameni buni sa crezi ca tu ai dreptate si ceilalti se inseala, sa crezi ca tu esti buna si ceilalti sunt pacatosi, sa crezi ca barbatul e un porc si tu esti fecioara??!! Ce-i in mintea unor astfel de oameni? Femei care condamna barbati si barbati care condamna femei…un spectacol de teatru trist ce pare ca n-are sfarsit..!! Cel mai mare pericol este sa te agati de astfel de prejudecati. De ce? Fiindca n-ai sa iesi din acest cerc, dimpotriva, te ameteste si te tampeste, te doboara si mai si rade de tine, uite proasta, in loc sa gandeasca, sa lupte a ales sa creada un zvon, o vorba goala, neverificata de cei fara minte. A gandi e greu, adevarat. Ca si critica, care e un porumbelul calator, revine mereu la punctul de plecare. Si tu ce faci? Te asezi pe acelasi loc in carusel, vaicareala, plansete, critica, judecata ieftina. Opreste-te!! La anul va fi mai bine…pe naiba!! Va fi mai rau!! Trezeste-te!!
Inca n-ai inteles ca stilul tau de viata si felul in care-ti petreci timpul te duce la succes sau esec?
Nu pot sa raman pasiva in fata lipsei asumarii vietii pe care cei din jur o manifesta dar nici nu mai am energie sa lupt cu mintile lor conditionate. Nu sunt eu de vina pentru ca, cei dragi mie au ramas neschimbati, nefericiti si frustrati. Nu sunt responsabila pentru alegerile, gandurile, emotiile si comportamentul celorlalti, nu mai sunt cea care-si batea capul pentru toti, nu mai am energie si timp decat pentru visul meu, cine vrea ajutor sa-l caute, sa citeasca, sa munceasca, sa schimbe, sa testeze, sa implementeze asa acum am facut-o si eu, si tu. Daca vrei o viata lupti pentru ea. De azi inainte vorbesc doar cu cei care vor sa se schimbe, care depun efort, transpiratie si energie ca sa-si transforme gandul in actiune, teama in curaj, esecurile in obiective de invatare. Vreau sa vad in fata mea o armata de luptatoare, de zeite ale personalitatii! Urmeaza-ma si lumea va fi a ta!
Nu este indeajuns sa stii multe, sa fii un geniu, important este sa actionezi, sa alegi, sa indraznesti, sa risti, cu riscul de a pierde tot, fiindca doar experienta ne impinge spre culmile succesului si a fericirii.
O persoana poate fi schimbata numai printr-o viata schimbata!
Incepem altfel anul, nu ne mai uitam in urma, nu mai aducem trecutul in prezent si nici nu ne mai proiectam in viitor, ramenem treji, constienti in fata aventurii vietii, care ne asteapta sa o traim.
Imi iau rams bun de la copilul ce se ascunde in tine si de azi inainte vorbesc doar cu femeia din tine, responsabila, matura, determinata, care stie ce vrea, care stie ca merita, care vrea sa ajunga o personalitate.
Ai avut destul timp la dispozitie sa-ti dai seama cine esti si ce vrei de la viata, acum e timpul sa trecem la actiune, sa ne povestim experientele transformatoare, actele de curaj si creatiile.
Nu poti experimenta nimic daca nu stii sa te dezbraci de scuze, mecanisme de aparare, temeri, prejudecati, obiceiuri proaste.
Elibereaza-te de prejudecati, stereotipii, amintiri, trecut si recontruieste-ti identitatea.
Fii unica, speciala, autentica!! Fii cu stil!
Nu o sa-ti mai permit sa te plangi de el, de parinti, de societate si nici n-o sa fiu blanda cu tine, daca strategia ta este sa-mi provoci compasiune sau mila.. Nu exista scuze pentru o viata traita prost, nu te iert daca nu-ti asumi responsabilitatea pentru viata si alegerile tale.
Viata te indeamna s-o cunosti, s-o descoperi, s-o posezi, s-o traiesti.
Si asta presupune: RENUNTARE
Renunta la limitele interioare si exterioare!
Renunta la temeri!
Renunta la obiceiuri proaste!
Renunta la amanare!
Renunta la ezitare!
Renunta la critica!
Renunta la suferinta!
Renunta la prejudecati!
Renunta la trecut!
Imbraca curajul, indrazneala, increderea, nebunia, atitutinea pozitiva si paseste intr-un nou Univers.
Acum e momentul tau!!
Fa din viata ta o victorie continua!
Traieste viata!
Multumeste trecutului pentru provocarile, obstacolele si suferinta oferita si paseste inainte cu incredere nebuna, e timpul transformarii, al devenirii.
Capacitatea de a uita cu care am fost inzestrata m-a ajutat in drumul meu, m-am detasat de trecut, de el, de durere, amintiri si am luat-o de la inceput. Odata noi am venit pe lume puri ca si o panza alba imaculata, si-n drumul nostru am patat aceasta panza cu furie, ura, minciuni, certuri, critici, infidelitati, temeri si am uitat de perfectiunea si puritatea sufletului nostru. Acum, ca sa poti merge mai departe, te invit sa-ti marturisesti “pacatele” si sa-ndepartezi petele de pe panza, suflete, iarta-ma! Imprieteneste-te cu tine, iarta-te, iubeste-te!
“Textul isi face singur contextul.”
Nu mai intinde mana dupa context inainte de a crea textul, ai inteles?
Nu te mai arunca in bratele iubirii, pana ce nu te iubesti pe tine!
Nu te mai plange de ce nu ai, inainte de a aprecia ce ai.
“Oamenii fara text sunt ca o carte cu context admirabil- coperti frumoase, litere si hartie buna, pagini pline care nu spun nimic.”
Inainte de toate creaza-te pe tine, devino o personalitate si spune-mi ce nevoi ai, propune teme, ce te intereseaza, cu ce vrei sa incepem, vorbeste-mi, da glas dorinte-i tale si scrie-mi ce-ti doresti anul asta de la Stilul Tau.
Pana saptamana viitoare te invit sa arzi toate gandurile limitative si negative, scutura-te de amintirile si comportamentele care te-au tinut pe loc, fa-ti treaba, pregateste-te, nu e o joaca, e vorba de viata ta.
Fa primul pas..
Arderea a ceea ce este scris
Scrie pe o hartie toate sentimentele ce te afecteaza, ce te urmaresc de atata vreme(ura, tristete, durere, gelozie), citeste-le si arde-le. Intoarce foaia si scrie-ti destinul, viata e o opera de arta si tu esti autorul. Calatorie placuta!
Al doilea pas..
Scrie o scrisoare, ca si cum au trecut multi ani, destinata iubitului, mamei, prietenei, unei persoane dragi, unde ii povestesti viata ta, ca si cum evenimentele asteptate s-au produs deja. Asterne pe hartie schimbarile facute, evenimentele produse, proiecteaza-te in viitor si apstreaza acesta imagine aproape, revino la ea in fiecare dimineata si seara, pe urma da-i drumul sa zboare, sa se conecteze cu viitorul, si visul devine realitate.
Daca vrei sa lupti cu lipsa iubirii, cu lipsa pretuirii si increderii in sine, cu incercarile vietii, cu obiceiurile proaste, cu un trecut traumatizant, cu vicii si dependente te las cu o lectura mai mult decat potrivita, Stilul Tau- pentru femeia care merita.