Pentru cititorii blogului

INVATA... ”Iti trimit o lumina, ca sa te imbratiseze cu iubire, Iti trimit o lumina, ca sa te aline cu iubire. Ca si tu sa iubesti, sa respecti si sa pretuiesti Acea fiinta unica ce tu insuti esti, Precum si fiecare fiinta a acestei lumi, Fiecare unica, fiecare s...peciala si fiecare mult iubita. Fie ca tu sa poti vedea bunatatea si frumusetea ta Reflectata oriunde ai privi, dar si in ochii celor care te privesc. Fie ca tu sa gasesti multumirea si uimirea copilareasca In fata darurilor pe care ni le ofera, din abundenta, Viata. Fie ca splendoarea fiintei tale Sa fie ghidul care sa iti calauzeasca limbajul, gandurile si actiunile. Fie ca durerea si frica cu care te-ai confruntat poate vreodata Sa se transforme in putere, intelegere si compasiune. Fie ca lumina fiintei tale sa radieze pace si armonie, Oriunde vei pasi si oriunde te vei afla. Fie ca fiinta ta sa cunoasca bucuria si fericirea, Facand din fiecare clipa o sarbatorire a vietii. Fie ca bunastarea si generozitatea ta Sa fie daruri pe care chiar tu insuti le impartasesti in jurul tau. Si fie ca bunatatea sufletului tau sa-i mangaie pe cei din jurul tau, ca un balsam vindecator, ca parfumul dulce al florilor. Fie ca tu sa ai parte de intregire, de sanatate si de bine, Si sa-i imbratisezi cu compasiunea ta si pe cei care sunt in suferinta. Fie ca lumina puritatii si perfectiunii tale Sa imprastie aburii discordiei, disperarii sau conflictului. Fie ca inteligenta si intelepciunea mintii tale deschise catre Infinit Sa-ti confere claritate, chiar si atunci cand lumea pare pierduta in confuzie. Fie sa cunosti si sa ai credinta in faptul ca esti perfect iubit, perfect ingrijit si perfect ajutat de catre Iubirea Infinita a Divinitatii - acum si intotdeauna. Fie ca sa ai cu adevarat parte de comoara fermecata a Recunostintei, care face ca totul sa devina Paradis. Si fie ca tu sa poti sa te opresti putin in fiecare zi, Ca sa-ti reamintesti aceasta binecuvantare. Prin care sa invoci adevarata splendoare a fiintei tale, Si sa oglindesti si tu, pentru ceilalti, splendoarea fiintei lor adevarate. Iti trimit aceasta raza de lumina, Ca sa vindece cu iubire, tot ceea ce este de vindecat.”Nota* Nicio terapie prezentata pe acest site nu inlocuieste vizita la medic,controlul medical si recomandarile primite .

vineri, 25 martie 2011

Exercitii pentru sanatate

Salutul soarelui este o succesiune aproape neîntreruptă de 12 mişcări (6 mişcări simple care se reiau apoi în sens invers), repetate de mai multe ori la rând, ce tonifică întreaga musculatura corporală şi face să apară o anumită accelerare dublată de o amplificare armonioasă a respiraţiei şi a ritmului cardiac, fără a provoca însă stări de oboseală sau de pierdere a suflului.
Exercitiul se practica inainte de inceperea programului de asane. "Salutul yoghin al Soarelui" este o tehnică simplă de dinamizare amplă şi globala a întregii fiinţe. Practica sa conduce la trezirea şi amplificarea armonioasă a aspectului solar, masculin, yang al finnţei si deschide poarta către o sănătate perfectă, forţă, armonie, eficienţă şi longevitate.
 
salutulsoareluisalutulsoarelui2
Efecte benefice ale exercitiului
- Tonifică întregul sistem digestiv prin întinderea şi comprimarea succesivă a abdomenului; totodată acest ansamblu de exerciţii masează profund toate viscerele: ficatul, stomacul, splina, intestinele, rinichii, activează digestia şi elimină rapid constipaţia.
- Plămânii sunt profund ventilaţi, iar sângele este oxigenat şi dezintoxicat prin expluzarea rapidă de dioxid de carbon şi alte gaze toxice pe căile respiratorii.
- Intensifică activitatea cardiacă şi astfel circulaţia sanguină este activată în întregul organism.
- Combate hipertensiunea şi palpitaţiile.
- Somnul devine din ce în ce mai profund şi odihnitor iar memoria este mult ameliorată.
- Indepărtează rapid tensiunile interioare.
- Stimulează şi normalizează activitatea glandelor endocrine, îndeosebi a glandei tiroide datorită mişcărilor de compresiune realizate la nivelul gâtului.
- Fortifică global întregul corp: gâtul, umerii, braţele, încheieturile, degetele, spatele, bazinul, centura abdominală, coapsele, pulpele picioarelor şi gleznele.
- La femei pieptul se dezvoltă normal, devenind sau redevenind ferm şi elastic.
- Stimulează în mod binefăcător activitatea uterului şi a ovarelor, suprimând neregularităţile ciclului menstrual, precum şi durerile specifice conexe cu acesta.
- Modelează în mod ideal corpul, reducând grăsimea în exces din zona abdominală, de pe şolduri, coapse, gât şi bărbie.
- Sporeste capacitatea naturala de rezistenta în faţa bolilor, prin intarirea sistemului imunitar.
- Este cea mai rapidă metodă pentru crearea şi menţinerea unei stări interioare de spirit mereu tânăr.
 
Contraindicaţii:
Femeile, în timpul ciclului menstrual, nu vor practica cel puţin în primele două zile. De asemenea, viitoarele mame vor putea practică Salutul Soarelui numai până la începutul celei de-a cincea luni de sarcină, iar, după naştere vor relua gradat. În cazurile de hernie nu este deloc indicată practicarea lui.
Atitudinea interioară în timpul tehnicii:
Este necesară o participare activă a conştiinţei la fiecare miscare. În timpul antrenamentului se recomandă să fim orientati fie cu faţa spre soare, fie spre est (răsărit). Totodată este esenţial să evocăm clar şi să păstrăm în minte cât mai ferm şi constant imaginea sferei gigantice de forţă a Soarelui, considerându-l un veritabil hrănitor şi dispensator al întregii noastre vieţi terestre.
Respiraţia:
Este esenţial să sincronizăm respiraţia cu mişcările realizate. Desi poate părea complicat la prima vedere, nu este decât un ritm respirator cât se poate de natural suprapus ritmului mişcărilor. Cu toate acestea, în primele zile de practică, atât timp cât mişcările nu ne sunt încă familiare putem să nu ţinem deocamdată cont de respiraţie la execuţia lor.
Tehnica de execuţie:
-Aşezăm mâinile cu palmele lipite în zona pieptului, vârfurile degetelor mari fiind aşezate în scobitura gâtului, în unghi drept faţă de celelalte degete.
Coloana este atunci perfect dreaptă, iar tălpile sunt foarte apropiate, fără să se atingă, şi paralele. Expirăm apoi lent pe gură, dând afară tot aerul din plămâni. Sprijinim coatele de coaste, însă mentinand palmele la locul lor. Vom expira atunci profund, urmărind să expulzam şi utimele molecule de aer viciat din noi, retrăgând uşor pentru aceasta zona abdominală. Atunci când plămânii sunt complet goi, contractăm toţi muşchii, începând cu tălpile picioarelor, apoi gambele, coapsele, abdomenul (deja contractat datorită respiraţiei fortate), spatele, pieptul, braţele, palmele şi gâtul. Pe scurt, contractăm sistematic întreaga musculatură corporală.
Erori ce trebuie evitate:
Dacă mâinile nu sunt aşezate la înălţimea potrivită şi degetele (cu excepţia degetelor mari) nu sunt lipite, plămânii nu se pot goli complet de aerul rezidual.
-Relaxăm apoi toţi muşchii şi venim cu braţele complet întinse în sus către spate, curbând cât mai mult zona bazinului şi orientandu-ne privirea către vârfurile degetelor. Inspirăm atunci profund şi fără graba pe nas.
Erori ce trebuie evitate:
Dacă nu curbăm bine spatele şi zona bazinului, musculatura spatelui nu va întinsă suficient de mult.
-Expirăm profund pe gură, aplecându-ne în faţă, până când atingem solul cu palmele. Idealul este să putem aşeza palmele cu toată suprafaţa lor pe sol.
Venim de asemenea cu capul cât mai aproape de genunchi.
In faza finală a mişcării, vom retracta parţial şi abdomenul.
Este admis, la început, în situatia în care suntem mai rigizi, ca palmele să nu atingă solul.
Erori ce trebuie evitate:
Dacă nu venim suficient de mult cu capul către genunchi, flexia corpului va fi mai puţin accentuată, iar efectele sale considerabil reduse.
Faptul de a avea barbia presată cât mai mult de piept face să se amelioreze gradat toate dezechilibrele funcţiei tiroidiene.
-Inspirăm în continuare profund pe nas, aşezând acum toată talpa piciorului drept la sol, inclusiv călcâiul, iar genunchiul drept va fi împins către inainte; gamba, coapsa şi talpa noastră dreaptă vor forma astfel un Z.
Impingem după aceea simultan zona bazinului cât mai aproape pe genunchiul drept. Piciorul stang este apoi întins spre spate, însă nu la maxim, pentru că în acest caz ne va fi imposibil să adoptăm pozitia corectă.
Indreptam apoi spatele şi simultan ne orientam privirea către tavan sau (dacă exersam în aer liber) către Soare, deşi ochii rămân tot timpul închişi.
Erori ce trebuie evitate:
Vom avea grijă să nu stăm cu capul aplecat sau cu tibia piciorului drept prependiculară pe sol.
-Corpul trebuie să formeze acum un V inversat.
Călcâiele vor fi întinse cât mai mult către sol, chiar lipite de sol daca ne este posibil.
Capul va fi orientat cât mai spre interior, presand barbia în piept, spatele va fi cât mai drept, iar privirea interioară este acum orientata către zona ombilicului.
Contractam în continuare zona abdominală şi muşchii coapselor.
Erori ce trebuie evitate:
Nu trebuie să stăm doar pe vârfurile picioarelor şi vom evita să ţinem capul drept, deoarece atunci aceasta poziţie nu mai este asemanatoare cu un V inversat.
Vom evita, de asemenea, să avem spatele curbat şi abdomenul necontractat.
-Expirăm apoi pe gură, lasandu-ne să coboram la sol. Singurele noastre puncte de contact cu solul trebuie să fie acum barbia, palmele, pieptul, genunchii şi degetele de la picioare.
În aceasta poziţie, abdomenul nu va putea atinge solul, bazinul fiind bine cambrat.
Nici nasul nu poate atinge acum solul.
Aceasta postura confera o curbura foarte speciala coloanei vertebrale, mentinuta perfect dreaptă în postura anterioara.
Erori ce trebuie evitate:
Nu ne vom aşeza cu bazinul la sol; tălpile nu vor fi orientate în sus, degetele de la picioare trebuie să fie sprijinite pe sol.
Palmele trebuie şi ele fixate ferm pe sol.
Talpile trebuie să revina apoi la acelasi punct de plecare. La început, aceasta este foarte greu de realizat, dar vom putea cu siguranta să ajungem aici printr-o practică consecventa.
-În continuare inspiram pe nas, apoi ridicam capul cât mai mult posibil şi curbăm cât mai mult zona bazinului, însă corpul nu atinge solul. Singurele puncte de contact cu solul sunt acum degetele de la picioare şi palmele.
Bratele sunt întinse, iar umerii sunt adusi către spate, pentru a permite expansiunea pieptului în faţa.
Erori care trebuie evitate:
Coapsele nu trebuie să atingă solul, iar umerii nu trebuie să vina în faţa (deoarece ei nu permit în felul acesta dilatarea pieptului).
-Ramanem în retentie pe plin şi revenim în postura asemanatoare cu un V inversat. Modul de realizare şi erorile posibile ale aceste mişcări sunt identice cu cele descrise la miscarea nr.5 Călcâiele vor fi deci întinse cât mai mult către sol, asezandu-le chiar lipite de sol daca ne este posibil.
Capul va fi orientat cât mai spre interior, presand barbia în piept, spatele va fi cât mai drept, iar privirea interioară este acum orientata către zona ombilicului.
Contractam în continuare zona abdominală şi muşchii coapselor (acestia se vor contracta aproape automat daca apropiem calcaiele de sol).
Erori ce trebuie evitate:
Nu trebuie să stăm doar pe vârfurile picioarelor şi vom evita să ţinem capul drept, deoarece atunci aceasta poziţie nu mai este asemanatoare cu un V inversat.
Vom evita, de asemenea, să avem spatele curbat şi abdomenul necontractat.
-Acum continuam să ne retinem suflul (plămânii fiind mai departe plini cu aer).
În aceasta postura vom inversa însă amplasarea picioarelor faţa de postura nr.4, pentru a comprima alternativ şi simetric fiecare parte a abdomenului (acum vom intinde deci piciorul drept la sol, în timp ce stangul va fi cu talpa ferm asezata pe sol).
Erori ce trebuie evitate:
O alta eroare decât cele prezentate la descrierea pozitiei nr.4, dar care decurge din cele două precedente, este să asezam la sol talpa piciorului în locul degetelor.
Pentru a usura execuţia, vom distribui aproape întreaga greutate a corpului pe piciorul stang, indoit şi pe bratul stang, ceea ce ne va permite să inclinam uşor bazinul şi ne va usura reintoarcerea piciorului întins.
-În continuare, expiram profund şi fără graba pe gură, iar apoi revenim în postura nr.3
Ne aplecam în faţa.
Ideal este să putem aşeza palmele cu toată suprafaţa lor pe sol; vom veni de asemenea cu capul cât mai mult către genunchi, iar în faza finală a mişcării, vom retracta parţial şi abdomenul.
Erori ce trebuie evitate:
Dacă nu venim suficient de mult cu capul către genunchi, flexia corpului va fi mai puţin accentuată, iar efectele sale considerabil reduse.
Faptul de a avea barbia presată cât mai mult de piept face să se amelioreze gradat toate dezechilibrele funcţiei tiroidiene. În continuare inspiram profund şi complet pe nas, realizand simultan miscarea nr.2.
-Relaxăm deci toţi muşchii şi venim cu braţele complet întinse în sus, către spate, curbând cant mai mult zona bazinului şi orientandu-ne privirea către vârfurile degetelor.
Capul este şi aici întins cât mai mult către spate.
Erori ce trebuie evitate:
Bratele nu vor fi moi, iar spatele nu va fi lasat relaxat, ci curbat la maxim. Daca nu curbăm bine spatele şi zona bazinului, musculatura spatelui nu va fi întinsă suficient de mult.
În final, expiram din nou profund pe gură şi relaxam întreaga musculatura corporală, revenind din nou în postura de plecare nr.1 Asezam mâinile cu palmele lipite în zona pieptului, vârfurile degetelor mari fiind aşezate în scobitura gâtului, în unghi drept faţa de celelalte degete.
Coloana este atunci perfect dreaptă, iar tălpile sunt foarte apropiate, fără să se atingă şi paralele.
-Sprijinim coatele de coaste, mentinand însă mâinile la locul lor. Expiratia va fi profunda, urmărind să expulzam şi ultimele molecule de aer viciat din noi, retrăgând uşor pentru aceasta zona abdominală. Atunci când plămânii sunt complet goi, contractăm toţi muşchii, începând cu tălpile picioarelor, apoi gambele, coapsele, abdomenul (deja contractat datorita expiratiei fortate), spatele, pieptul, braţele, palmele şi gâtul; pe scurt, contractăm sistematic întreaga musculatura corporală.
Erori ce trebuie evitate:
Daca mâinile nu sunt aşezate la înălţimea potrivită şi degetele (cu excepţia degetelor mari) nu sunt lipite, plămânii nu se pot goli complet de aerul rezidual.

Yoga - Salutul soarelui (Surya Namaskara)

joi, 24 martie 2011

Reteta pentru eliminarea pietrelor de la fiere

prima zi ....1 bob de tamaie +1 lingura de ulei masline
a doua zi....2 bobite de tamaie + 1lingura de ulei masline
a treia zi ..3 bobite de tamaie + 1lingura de ulei masline

...etc..pana in

a 12-a zi ...12 bobite de tamaie + 2-3linguri de ulei masline

pe urma se iau in ordine descrescatoare

a 13-a zi ...11 bobite de tamaie + 2-3linguri de ulei masline
a 14-a zi ...10 bobite de tamaie + 2-3linguri de ulei masline

..etc..

a 22-a zi ...2 bobite de tamaie + 1lingura de ulei masline
a 23-a zi ...1 bob de tamaie +1 lingura de ulei masline

Dupa aceasta zi se termina tratamentul se face pauza 1 zi, dupa care se beau timp de 3 zile 2 cani pe zi una dimineata si una seara de ceai de pelin.

Foarte important !!
Tamaia se pune direct pe limba,se inghite si pe urma se ia uleiul de masline, nu trebuie ca tamaia sa aibe contact cu dintii deoarece ii ataca!!


cine are pietre f mari sa consulte medicul in prealabil.

Retete de eliminare a pietrelor la rinichi

Piatră la rinichi : se poate vindeca prin – se ia pieliţa interioară de la 10-15 pipote de găină sau pui, se usucă bine, după care se macină cu maşina de cafea, pentru a se transforma într-o pudră. Se pune într-un borcan şi se adaugă miere de albine cât cuprinde. Se formează o pastă. În fiecare dimineaţă se ia câte o linguriţă pe stomacul gol. Tratamentul ţine 1-4 săptămâni, în funcţie de mărimea pietrei, se face înainte şi după ecograf. La nevoie se reia tratamentul. Se poate face un tratament cu ‚redigest’ se găseşte la farmacie, modul de administrare e conţinut în ambalaj. E un medicament preparat tot din pieliţe de pipote + o plantă numită armurariu în cazul pietrelor la rinichi sau al unor afectiuni renale sau ale vezicii , beţi un ceai de rădăcina de mărar [ 25 gr la 1 litru de apa ] pe care-l fierbeti 10 minute si-l lasati sa stea sa se infuzeze 5 minute . Luati cate un paharel după fiecare masă . Ceai pentru rinichi : mătase de porumb, cozi de cireşe, coada calului, troscot[frunze şi tulpină, boabe de ienupăr, fructe de măceşe, seminţe de pepene verde, flori de muşeţel, flori de tei. Mod de preparare : se pune apă rece întru-n vas de 6kg apoi se bagă în ea cât se cuprinde între 3 degete din fiecare planta. Când începe să fiarbă, se lasă vasul pe foc mic, vreme de 15 minute, apoi se dă vasul deoparte, se acoperă cu capac şi se lasă să stea alte 15 minute. După aceea ceaiul se strecoară. Se pune în sticle sau în alt vas şi se pune la rece, iar plantele strecurate se acopera cu capacul pentru a se mai fierbe încă o dată. Se bea 2 litri de ceai pe zi. Ceaiul se bea 10 zile pe lună, vreme de 3 luni, apoi se poate relua tratamentul de câte ori apar durerile. Băi : se umple cada cu apă cât mai fierbinte, astfel ca zona rinichilor să fie acoperita. Din cauza fierbinţelii, canalele se dilata şi pietrele încep să fie eliminate. După eliminare, se mai bea o săptămână ceai, pentru a spăla rinichi. Rezultatele se vor vedea repede şi sigur, reţeta a fost folosită de multă lume. Reţetă pentru eliminarea pietrelor la rinichi, vezică, fiere : Ora 8 – Se mănâncă o felie de pâine prăjită cu brânză de vaci. Ora 8-10 – Pauza Ora 10-12 – Se aplică pe porţiunea vezica biliara – ficat, prosopul înmuiat în ceai fierbinte de muşeţel, cât se poate suporta de cald. Se schimbă la fiecare 15 minute. Ora 12-12,10 – Se mănâncă o farfurie cu griş cu lapte fierbinte. Ora 12,15 – Se pune o mămăligă fierbinte [din 1kg mălai] învelită în prosop pe zona ficat – vezică biliara. Atenţie să nu vă ardeţi pielea. Ora 12,30 – Se bea 100ml de ulei cald la 37gradeC. Imediat se bea în mod obligatoriu, sucul de la o lămâie proaspăt stoarsă. Atenţie uleiul se încălzeşte la bain-mari. Ora 12,45 – Se bea încă 100ml de ulei cald la 37 gradeC. Imediat se bea şi sucul de la o lămâie. Ora 13 – Se bea încă 100ml ulei cald la 37 gradeC. Imediat se bea sucul de la o lămâie. Ora 13,15-14,15 – Se pune o mămăligă fierbinte [1gk mălai] învelită în prosop pe zona ficat – vezică biliară. Ora 14,15-17 – Se stă în pat pe partea dreaptă foarte bine învelit pentru a nu răci zona ficat vezică biliară. Ora 17 – Se bea obligatoriu o ceaşcă de cafea neagră. Ora 18 – Se bea mult lapte şi ceai de muşeţel, pentru a se neutraliza excesul de fiere di bilă şi intestine. A doua zi sau chiar în noaptea aia se va elimina pietre maro şi verzi de consistenţă dură sşi semidură. Materiale : 300ml ulei de floarea soarelui sau măsline încălzit la 37gradeC. 6 lămâi, 2kg mălai, 100gr muşeţel care se fierbe într-un vas de 1 litru, 1 ceaşcă de cafea, o farfurie de griş cu lapte, 2 litri lapte. Reţetă de eliminarea pietrelor Se ia 1kg rădăcină de pătrunjel, se spală şi se fierbe în 2 litri de apă până ce scade la 1litru de apă. Se bea dimineaţa şi seară pe nemâncate câte 1 păhărel. La nevoie reţeta se poate repeta. Se aleg crengi de vişin, care să aibă o grosime ceva mai mică de circumferinţa creionului. Se măsoară şi trebuie să aibă în total 2 metri. După ce s-au spălat se pun să fiarbă rupte în bucăţele, în 3 litri de apă. Se fierb până ce scade la 1/2litri de lichid. Se bea călduţ, într-o singură repriză. Se repetă de câteva ori. Calculii se vor elimina fără dureri.

Terapia prin culoare

Culorile din noi

Muzica este scrisa pe note muzicale, acestea fiind in numar de sapte.
Picturile sunt realizate cu ajutorul celor sapte culori pe care le gasim si in curcubeu.
Fiecare nota muzicala are o anumita frecventa ce se gaseste in domeniul
sunetelor percepute de ureche. Fiecare culoare are, de asemenea, o frecventa sau
o lungime de unda proprie care face parte din spectrul vizibil, aceasta
reprezentand pentru noi imaginea culorii. intre oceanul de sunete dintr-o bucata
muzicala si simfonia de culori dintr-un tablou exista o corespondenta. Astfel, o
pictura se poate traduce intr-o opera muzicala, iar o opera muzicala intr-o
pictura. M.P. Mussorgsky a compus de exemplu, „Tablouri  dintr-o expozitie”,
pictand pe note muzicale.
Noi existam intr-un univers al energiilor, al vibratiilor. Spectrul campului
electromagnetic cuprinde o gama intreaga de frecvente pe care le putem imparti
in mai multe sectiuni, fiecare dintre acestea avand influenta ei proprie asupra
existentei, unele avand influente benefice, iar altele malefice. Astfel, exista
frecvente ce reprezinta radiatii gamma, radiatii X, ultraviolete, frecvente din
spectrul vizibil, infrarosii, unde radio...
Gama de frecvente din spectrul vizibil se intinde intre 380 nm-760 nm (intre
violet si rosu). Albul este format din toate cele sapte culori, acesta fiind o
frecventa compusa din combinatia celorlalte sapte frecvente.
Albul se percepe de pe o suprafata care reflecta difuz toate lungimile de unda ale culorilor in mod
egal.
Negrul este perceput de pe o suprafata care absoarbe toate lungimile de
unda ale culorilor in mod egal, fara a reflecta niciuna.
Cand o culoare este vizibila inseamna ca toate celelalte culori din spectru sunt absorbite de acea
suprafata. Descompunerea spectrala a luminii se realizeaza prin izolarea
radiatiilor diferitelor lungimi de unda, vizualizand fiecare componenta
monocromatica separat. Spectrul celor sapte culori se poate obtine prin
difractia luminii in trecerea acesteia printr-o retea de difractie sau prin
dispersia luminii.
Isaac Newton a fost primul care a observat ca atunci cand
lumina trece printr-o prisma transparenta se descompune in toate culorile
spectrului vizibil. Cele sapte culori se pot obtine si prin combinarea a trei
culori de baza: rosu, verde si albastru. Prin sinteza aditiva a acestora se
obtine albul, iar prin sinteza substractiva a lor se obtine negrul.
Fiecare dintre cele sapte culori corespunde cate unui centru energetic din cei
sapte centri ai corpului. Centrului de deasupra capului ii corespunde violetul,
iar ultimului centru, aflat in extremitatea inferioara a coloanei vertebrale, ii
corespunde rosul. Concentrarea pe o anumita culoare realizata de mai multe ori,
timp indelungat va face ca intrand in rezonanta cu vibratia acelei culori sa se
produca schimbari functionale sau chiar structurale in organism. Astfel, este
bine sa stim pentru ce este indicata sau contraindicata meditatia pentru fiecare
culoare sau folosirea cu precadere a unei culori, in cadrul vietii de zi cu zi.
Culorile hainelor sau cele alese pentru a fi folosite ne tradeaza temperamentul,
modul de gandire, dar ne si influenteaza comportamentul si procesele
fiziologice. Se poate merge mai departe in a afirma ca si culoarea hranei ne
influenteaza. Culoarea alimentelor poate influenta pofta de mancare, digestia si
chiar starea de spirit.
Organismul absoarbe din mancare nu numai substantele nutritive, ci si energia
culorii lor. Preferintele culinare spun si ele multe despre noi. Cand suntem
stapani pe noi, dinamici, agresivi, suntem tentati sa consumam mai multe
alimente de culoare rosie. Cand suntem mai linistiti, mai retrasi, preferam
alimentele de culoare verde. Starea de depresie ne indreapta catre alimentele de
culoare alba. Cei care au nevoie de un surplus de energie cauta instinctiv
alimente din gama de culori galben-maro. Chinezii afirma ca cei carora le place
albastrul mananca mai sarat cei care iubesc verdele, iubesc dulciurile, cei
care adora violetul prefera gustul amar, iar cei care admira rosul mananca
picant.
Culorile rosu, portocaliu, galben sunt culori calde si dau senzatia de cald,
confortabil, dar inspira furie, ostilitate. Celelalte culori sunt reci,
imprastiind calmitate, dar dau senzatia de indiferenta, tristete. Tine­rii
agreeaza mai ales culorile tipatoare, cu vremea fiind cautate cele pastelate.
Gasirea culorilor potrivite pentru locurile in care traim, acasa sau la
serviciu, ne ajuta sa ne mentinem starea de sanatate psihica si fizica.
Iata, pe scurt cum ne ajuta fiecare culoare, intr-o oarecare masura, sa ne
recapatam starea de sanatate.

Culoarea rosu este indicata a fi folosita in cazul unui sistem imunitar scazut
creste valoarea hemo­globi­nei, ajuta in tratarea reumatismului, paraliziei,
tul­burarilor respiratorii. Nu este benefica folosirea ei in cazul persoanelor
cu un temperament coleric, predis­punand la hipertensiune arteriala, tulburari
emotionale, stari inflamatorii.

Culoarea portocaliu ajuta la tratarea unor tulburari psihice, astmului cronic,
durerilor de urechi, tusei, epistaxisului. Nu se recomanda in febra, boli renale
inflamatorii, litiaza biliara, reumatism, ulceratii ale corneei, spasmofilie,
stres isterie, melancolie.

Culorea galben influenteaza benefic ficatul si vezica biliara, pancreasul,
colonul, digestia, reduce celulita, eczemele, edemele, hemoroizii. De asemenea,
ajuta si la tratarea paraliziilor. Este contrain­dicata in febra, inflamatii.

Culoarea verde ajuta in tratarea cancerului, a migrenelor, a gripei, a
hipertensiunii arteriale, reechilibreaza organismul si sistemul nervos aceasta
culoare neavand contraindicatii.

Culoarea albastru se recomanda in tratarea infectiilor, arsurilor, afectiunilor
specifice femeilor, durerilor de cap, de dinti si de gat epilepsiei, febrei
tifoide, frigurilor, icterului, hemoroizilor, encefalitei, in reglarea tensiunii
arteriale. Nu este recomandata in scarlatina, polidipsie (sete intensa).

Culoarea indigo ajuta in tratarea tulburarilor psihice, cataractei, afectiunilor
respiratorii. Trebuie evitata in afectiunile ORL, obezitate, migrene, pneumonie,
reumatism, tulburari de vedere.

Culoarea violet poate fi folosita in tratarea afectiunilor psihice, a tumorilor,
reumatismului, celulitei, in afectiuni ale vezicii urinare, ale rinichilor,
splinei, realizeaza echilibrarea nivelului sarurilor minerale in organism.
Folosirea acestei culori nu are contraindicatii.
Exista o relatie intre tipul de personalitate si culoarea agreata.
Fiecare individ intra in rezonanta cu culorile care-i reprezinta calitatile si
defectele. Este indicat sa cunoastem caracteristicile personalitatii noastre
pentru a amplifica gama de calitati si a diminua defectele sau inclinatiile
catre malefic.

Rosul este specific silitorului, decisului, revolutionarului, pasionatului,
activului, iubitorului, dar poa­te caracteriza severul, brutalul, neobrazatul,
incapatanatul, agresivul.
 
Oranjul este agreat de o persoana tandra, in­te­leapta, curajoasa, cu spirit
liber, altruista, matura, dar poate indica si o persoana aroganta, vanitoasa,
inselatoare, dominanta.
 
Galbenul este specific persoanelor oneste, energi­ce, incisive, directe, fara
prejudecati, optimiste, cu ima­ginatie. La fel de bine, sub culoarea galbena, se
pot ascunde si lasul, cinicul, criticul, superficialul, agitatul.

Verdele este agreat de persoanele sensibile, discrete, talentate, tolerante,
binevoitoare, calme, sanatoase, prospere, precum si de persoanele invidioase,
lacome, suspicioase.
 
Albastrul este specific celor linistiti, calmi, loiali, pacifisti, impaciuitori,
virtuosi, reflexivi. Persoanele distante, reci, egoiste, neiertatoare, lipsite
de onestitate prefera si ele albastrul.

Indigoul este reprezentativ pentru persoanele optimiste, ordonate, cu
discernamant maleabile, pure. Caracteristicile negative ale personalitatii
reprezentative pentru culoarea indigo sunt obsesia, falsitatea, lacomia.

Violetul il gasim agreat de persoanele puternice, distinse, luxoase,
ceremonioase, vanitoase, incre­zatoare, oneste, nostalgice, triste.

Maroul este specific celor incapatanati, maturi, increzatori, constiinciosi, dar
sunt specifice si apaticilor sau zgarcitilor.

Negrul il gasim agreat de cei cu autoritate, cu respect puternici, practici,
solemni, creativi, idealisti, cu talente ascunse, dar inchisi, uneori disperati,
ravasiti.

Griul ii reprezinta pe cei neutri, siguri, stabili, maturi, retrospectivi,
spontani, discreti, de moda veche, dar abatuti, cu afectiuni, prost dispusi.

Albul este specific celor onesti, binevoitori, educati si celor fara sentimente,
aspri, rigizi.
 
Argintiul ii caracterizeaza pe cei impartiali, contemplativi, clarificatori,
strategi, dar incorecti, sireti, incoerenti.

Auriul releva spirit luminat bogat matur, care isi atin­ge scopul, insa
obstructiv, ursuz, cinic, inadaptat.


Aspectele pozitive si negative ale personalitatii, in raport cu culorile
preferate, variaza la fiecare intre un minim si un maxim.
Culorile care ne atrag dau caracteristicile amprentei personalitatii noastre,
dar noi trebuie sa cautam a folosi acele culori cu ale caror frecvente, intrand
in rezonanta, sa anihilam anumite defecte sau posibile afectiuni care ne
agreseaza...

Cronobiologia,orele si fiziologia organismului uman

Cronobiologia - Orele si fiziologia organismului uman


Vechii învatati chinezi cunosteau orarul  organelor. Organismul îti trimite  întreaga energie catre anumite parti ale sale, la un moment dat.

Ora 6
Este momentul trezirii organismului. Chiar daca înca motaim, corpul nostru a intrat în priza, s-a apucat de productia de hormoni. Zaharul din sânge, aminoacizii si hormonii actioneaza la capacitate maxima. La aceasta ora trebuie sa se evite alcoolul si nicotina.

Ora 7
Inima intra în viteza a cincea. Începe productia de hormoni sexuali. Cine prefera sportul facut dimineata face o greseala pentru  ca inima este suprasolicitata, iar rezultatul este acelasi. La aceasta ora trebuie servit micul dejun, dar înainte este indicat sa bei si un pahar cu apa, pentru a ajuta digestia.

Ora 8
Orgnismul tânjeste dupa “combustibil”. Din nefericire este si ora la care au loc cele mai multe infarcturi si accidente vasculare cerebrale. Este ora ideala daca vreti sa va faceti o analiza a sângelui. Daca o amânati pentru alta ora, compozitia sângelui va fi schimbata din cauza stresului.

Ora 9
Organismul recepteaza cel mai slab senzatia de durere, este imun fata de frica. Chimioterapia si injectiile trebuie facute acum, caci nu vor fi complicatii, iar datorita tolerantei sporite a organismului, sansele de vindecare cresc.

Ora 10
Este ora învatatului, creierul este cel mai receptiv. Capacitatea de a lua decizii si de a rezolva probleme este maxima. Temperatura corpului atinge punctul superior. Acum este momentul ideal pentru a pleca la drum cu masina deoarece atentia si reflexele sunt sporite.

Ora 11
Corpul nostru îsi arde grasimile. Gurmanzii pot consuma orice dupa pofta inimii. Cu putin înaintea prânzului inima si circulatia sanguina se  afla în momentul lor de vârf. Evitati sa mergeti la un consult cardiologic pentru ca medicul  cardiolog va poate pune un diagnostic gresit.

Ora 12
S-a dus deja jumatate din zi. Un pui de somn n-ar strica. Organismul este ocupat cu producerea de acizi, iar creierul nu este deloc în forma. Din cauza lipsei de oxigen trebuie sa stati în fata unei ferestre deschise. Stomacul este singurul organ cu adevarat activ. Acesta se pregateste pentru a primi mâncarea si a produce sucul gastric.

Ora 13
Scade atentia, totul este programat pentru digestie. Este ora mesei de prânz urmata de o mica relaxare. Dupa masa de prânz  bila începe sa actioneze, digerând si absorbind lipidele din fluxul intestinal. Cine are probleme trebuie sa ia medicamentele specifice pentru a o activa.

Ora 14
Forta vitala este foarte scazuta. Organismul trebuie sa se odihneasca.

Ora 15
Creierul se pune din nou în miscare. Ne putem continua în forta activitatea. Atentia si puterea de concentrare sunt în forma maxima. Daca aveti de lucru pentru acasa acum este momentul.

Ora 16
Trezirea creierului este urmata de revitalizarea corpului, dispus sa intre în functiune. Este ora  ideala pentru un program de exercitii fizice.  Plamânii si caile respiratorii sunt larg deschise. Faceti o plimbare în aer liber. La aceasta ora actioneaza cel  mai bine medicamentele de stomac.

Ora 17 
Mâinile simt nevoia sa intre în functiune. Oamenii de afaceri au o putere de convingere neobisnuita, pictorii fac minuni, scamatorii se simt în forma. Sportivii stiu deja, cine se antreneaza, sau concureaza obtine acum cele mai bune rezultate. La acesta ora se înregistreaza cele mai multe recorduri sportive.

Ora 18
Este ora activitatilor culturale. Simturile sunt foarte ascutie în acest moment al zilei. Papilele gustative si simturile olfactive recepteaza nuantele cele mai fine. Este momentul de maxima tivitate în ceea ce priveste cresterea unghiilor si a parului. Corpul este însa putin obosit. Nervii reactioneaza la durere  sau furie.

Ora 19
Organismul este cel mai dispus sa accepte medicamentele, iar pielea tânjeste dupa îngrijire, porii pielii se  deschid si asimileaza produsele cosmetice. Dar atentie, scade tensiunea.

Ora 20
Cresc capacitatile vizuale. Este momentul sa alegeti materialele si modelele vestimentare. Ultima masa a zilei nu trebuie luata mai târziu de ora 20, caci corpul reactioneaza deja într-un ritm redus. Ficatul înregistraza o activitate intensa, astfel bauturile alcoolice fiind mai bine tolerate la acesta ora.

Ora 21
Scade temperatura corpului si metabolismul. Nu se mai asimileaza nici un aliment. Mâncarea ramâne nedigerata sau digerata pe jumatate.  Doar stomacul si ficatul mai lucreaza.

Ora 22
Ficatul “trage pe dreapta”. Stop fumatului, caci în pauza ce survine în functionarea ficatului, organismul absoarbe toata nicotina nefiltrata.

Ora 23
Începem sa visam cu ochii deschisi. De la aceasta ora corpul se linisteste. Nervul parasimpatic responsabil cu acest lucru reduce schimbul de substante, tensiunea, temperatura, activitatea cardiaca la minim. Productia de cortisol, hormonul stresului, este oprita. Daca vrem sa fim frumoase trebuie sa ne culcam la  aceasta ora pentru ca acum începe procesul de regenerare a celulelor pielii.

Ora 24
Dupa perioada maxima din activitatea sa, organismul se autoregleaza la minim pe scala sa de functionare si se programeaza “ pentru mâine”. Este obligatoriu ca acesta ora sa ne gaseasca într-un somn profund.

Noaptea, între orele 2 si 4, toate simturile sunt în stare de inhibitie. Este momentul catastrofelor de tot felul, a accidentelor rutiere, a naufragiilor si a accidentelor de munca.
Între orele 3 si 5 scade tensiunea arteriala. Dimineata retinem mai usor informatiile, dar pentru a le  pastra în memorie pe termen lung trebuie repetate dupa-amiaza.

miercuri, 23 martie 2011

Totul despre colesterol

http://www.formula-as.ro
Ce este colesterolul?
Este o componenta importanta a metabolismului. El "pluteste" in sange, e preluat de celule si se localizeaza mai ales in membranele celulare. Un om "contine" aproximativ 150 g colesterol. Substanta vitala, el e folosit de organism ca material de constructie in producerea de acizi, hormoni si vitamina D.
Riscul unui nivel ridicat de colesterol
Colesterolul poate sa patrunda in peretii arterelor, unde de-a lungul timpului formeaza adevarate depozite. Asa apar asa-numitele "placi" de grasime (aterom), care se pot rupe brusc si pot in >
funda arterele. Asta e riscul ce face asa de periculoasa prezenta in exces a colesterolului. Urmarile pot fi fatale: infarct cardiac, atac cerebral, tulburari acute de circulatie a sangelui in picioare. Inchiderea brusca a arterelor coronariene poate sa duca la moartea inimii.
In mod frecvent, peretii vaselor de sange, modificati datorita colesterolului, au si depuneri de calcar, ceea ce duce la sclerozarea vaselor (arterioscleroza). Fumatul, hipertensiunea si diabetul agraveaza acest proces si sporesc riscul unor complicatii in functionarea vaselor de sange.

De ce depinde marimea valorii colesterolului?
Totul despre COLESTEROLOrganul vietii. Sa invatam sa-i aparam sanatatea
Continutul in colesterol al hranei pe care o consumam influenteaza doar in mica masura valoarea grasimii din sange. Zilnic, absorbim cam 0,5 grame, ceea ce inseamna 20-30 de procente de colesterol in sange. Ficatul tolereaza fara probleme o cantitate zilnica de 1 pana la 2 grame de colesterol. Productia de colesterol este programata prin gene. O valoare inalta a lui este, deci, in mare masura innascuta, dar sporeste sensibil prin supragreutate, lipsa miscarii si diabet. Cu toate astea, exista si sportivi supli, care nu mananca aproape deloc alimente grase si totusi prezinta valori ridicate ale colesterolului.
Ce valori sunt normale?
In principiu, un total de 200 mg/dl colesterol este considerat drept normal. Riscul de a evolua catre o arterioscleroza este, in cazul acesta, redus. Preventiv, valorile colesterolului trebuie masurate in fiecare an. Sangele pentru analiza se ia pe stomacul gol, ceea ce presupune sa nu fi mancat nimic, cu 5 ore inainte, si sa nu fi baut lichide cu calorii.
Colesterolul "bun" si colesterolul "rau"
Totalul de colesterol din sange se compune din colesterol LDL si colesterol HDL. Valorile mari de LDL sunt considerate drept "rele", pentru ca LDL-ul se depune in artere si duce la arterioscleroza. Valorile mari de HDL sunt considerate in schimb, drept "bune", pentru ca HDL-ul combate depunerile de calcar pe peretii vaselor. Cand valoarea totala a colesterolului depaseste 200 mg/dl, medicul e dator sa masoare separat valorile LDL-ului si ale HDL-ului, pentru a aprecia mai corect riscul instalarii arteriosclerozei. Nivelul de LDL mai mare de 160 mg/dl este considerat crescut, iar cel de peste 190 de mg/dl, ca periculos. Valorile HDL-ului sunt considerate prea scazute, cand coboara sub 40 mg/dl.
Cand trebuie sa ne tratam?
Totul despre COLESTEROLUn factor de risc: grasimile saturate
Cand nu exista dovezi despre existenta unei boli venoase, valorile mari ale colesterolului pot ramane netratate cu medicamente. Ceea ce nu mai e valabil daca exista o boala a venelor, ca de pilda ingustarea vaselor coronariene sau a arterei carotide sau cand exista alti factori de risc, ca de pilda fumat, hipertensiune, diabet sau tensiuni familiale. In lipsa lor, valorile in jurul a 200 mg/dl nu necesita tratamente dure medicamentoase. Dar daca exista riscul ca starea de sanatate sa se agraveze, pe durata a zece ani, in proportie de 20-40%, se recomanda tratamentul cu medicamente. In principiu, specialistii apreciaza ca, aproape intotdeauna, circa 20-40% dintre cei ce prezinta exces de colesterol ajung in timp de 10 ani la suferinte grave ale vaselor de sange. Un risc ce da simtitor inapoi, daca nivelul colesterolului scade cu circa o patrime.
Fiti activi!
Un mod sanatos de viata ne poate ajuta sa scadem nivelul prea ridicat al colesterolului, cu circa 20 de procente. Aproape la fel de mult ca si atunci cand apelam la medicamente. Trei factori sunt deosebit de importanti:
Miscarea: cel putin 30 de minute pe zi de mers alert, de alergat sau de mers pe bicicleta.
Normalizarea greutatii corporale: kilogramele in plus cresc nivelul colesterolului. De aceea, slabitul este absolut necesar. Indexul masei corporale (BMI) ar trebui, in mod ideal, sa se afle sub 25 kg/m2. El se calculeaza in felul urmator: greutatea in kilograme se imparte la patratul inaltimii in metri. De exemplu, un barbat de 90 de kilograme si cu o inaltime de 1,76 cm are un BMI egal cu: 90 kg: 1,76 x 1,76 = 29 kg/m2.
Alimentatie corecta: o hrana sanatoasa se compune din alimente bogate in fibre, sarace in colesterol, deci cu putine grasimi saturate. Consumul alimentelor fripte sau prajite trebuie interzis, la fel ca si carnea grasa, mezelurile si lactatele cu continut sporit de grasimi. De mai multe ori pe zi trebuie consumate fructe, legume si cereale complete. Sunt admise si uleiul de masline, de rapita si fructele cu coaja tare.
Remedii naturale impotriva excesului de colesterol
Consumati fibre!

Fulgii de ovaz sunt o sursa excelenta de fibre solubile, care tapiseaza intestinul cu un soi de gel si reduce absorbtia grasimilor ingerate. Consumul in fiecare dimineata a unui bol cu fulgi de ovaz, amestecati cu iaurt degresat, produce un efect hipocolesterolemiant semnificativ.
Prunele, fasolea uscata, vinetele si sparanghelul sunt, de asemenea, surse bune de fibre solubile.
Boabele de mustar, inghitite cu apa, antreneaza o scadere a LDL-ului de circa 7%.
Suc de portocale la micul dejun. Proaspat stors, sucul de portocale ingerat dimineata are un efect benefic asupra echilibrului lipidic. Intr-un studiu recent, persoanele carora li s-a cerut sa bea trei pahare de suc pe zi au inregistrat o scadere a valorilor colesterolului de 21%. Beti sucul la maximum 5 minute dupa ce l-ati stors, pentru ca lumina zilei distruge vitamina C.
Atentie la painea industriala! Nu este chiar asa de lipsita de lipide pe cat se spune. In ea sunt adaugate grasimi, cel mai adesea sub forma de ulei hidrogenat, pentru a-i ameliora gustul si a-i prelungi durata de conservare.
Peste, pentru Omega 3. Substitut ideal pentru carne, pestele, mai ales cel oceanic, contine acizi grasi Omega 3, care duc la scaderea colesterolului "rau". Ideal ar fi sa mancam de trei ori pe saptamana - de preferinta macrou, ton, somon proaspat, sardele in conserva.
Totul despre COLESTEROL
 
Ulei de peste - se iau doua capsule de 1000 mg pe zi. Contin formele cele mai active de acizi grasi Omega 3.
Ceapa rosie. Este bogata in sulf, care creste nivelul colesterolului "bun", si inquercetina, un antioxidant care combate LDL-ul. Ceapa rosie isi datoreaza culoarea flavonoidelor, de asemenea benefice pentru organism.
Semintele de in. Sunt o sursa bogata de Omega 3 si de fibre solubile. Dupa ce sunt date prin rasnita de cafea, amestecati-le cu iaurt si cu cereale, la micul dejun. Un studiu realizat recent in Olanda a dovedit ca inul - 2 linguri de seminte pe zi - duce la scaderea colesterolului cu aproximativ 18%! Mestecati-le bine, caci nefaramitate suficient, strabat tubul digestiv fara a-si delivra continutul.
Consumati grasimi "bune"
Uleiul de masline. Numeroase studii au dovedit ca el scade valorile LDL-ului (colesterolul rau) si le creste pe cele ale HDL-ului (colesterolul bun). E suficient sa consumam 2 linguri de untdelemn de masline pe zi, pentru a scadea nivelul colesterolului, in mod semnificativ, intr-o singura saptamana. Utilizati-l cat mai frecvent, atat la gatit, cat si in preparatele netrecute prin foc.
Fructe cu coaja tare. Sunt foarte bogate in grasimi nesaturate, deci si in Omega 3. Mai ales nucile si migdalele produc scaderea colesterolului. Mancati in fiecare zi un pumn de fructe, pe post de desert, inlocuind prajiturile. Dar nu exagerati, pentru ca sunt bogate in calorii.
Cruce, peste grasimile rele
Renuntati definitiv la alimentele ce contin grasimi saturate, principala sursa de colesterol: mezeluri (cu exceptia suncii slabe), carne grasa de porc, vita, oaie, branzeturi grase si fermentate.
Daca nu puteti renunta la carnea rosie, alegeti vanatul. Carnea de cerb, de mistret sau de caprioara e mult mai putin grasa decat cea de vita. Ca sa se inmoaie, marinati-o 48 de ore, inainte de a o consuma.
Alegeti produse lactate usoare: lapte degresat, branza de vaci, iaurt fara grasimi.
Totul despre COLESTEROL
 
Un paharel de vin. Alcoolul - indiferent sub ce forma - creste nivelul colesterolului bun, cu conditia sa fie baut moderat. Ceea ce inseamna: un pahar pe zi pentru femei si doua pahare pentru barbati. Printr-un "pahar" se intelege 25 ml alcool tare, 125 ml de vin si 250 cl bere. Daca depasiti aceste doze, neajunsurile sunt mai mari decat beneficiile. Vinul rosu are avantajul ca furnizeaza anti-oxidanti extrem de benefici pentru inima.
Usturoiul. Incercati sa consumati in fiecare zi cel putin un catel de usturoi. Bulbii contin un compus al sulfului numit alicina, care raspandeste un miros neplacut, dar scade semnificativ colesterolul.
O bautura anti-colesterol
Pentru a prepara o bautura anti-colesterol, varsati o cana de lapte de soia in bolul mixerului, adaugati doua linguri de seminte de in inmuiate in prealabil, si cateva fructe rosii, proaspete sau congelate. Mixati toate ingredientele. Proteina din soia si semintele de in fac sa scada nivelul colesterolului rau si il ridica pe cel bun, in vreme ce fibrele continute in fructele rosii duc la scaderea valorilor generale ale colesterolului.
Alte metode de scadere a colesterolului
Un tratament naturist deosebit de eficient pentru reducerea colesterolului este uleiul de germeni de porumb, cu conditia ca acesta sa fie utilizat in stare naturala, deoarece prin prajire sau fierbere isi pierde proprietatile curative. In consecinta, il puteti folosi cu succes atat la salate, precum si la mancaruri gatite, dar in acest caz uleiul se va adauga la sfarsit, dupa prepararea lor prin fierbere. Un asemenea ulei se produce si in tara la noi, de catre Fabrica de ulei "Horea" din Oradea.
De trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, se inghite cate o lingurita cu boabe de mustar (se gasesc la Plafar). Le puneti pe limba si le luati ca pe medicamente, cu apa, fara a le zdrobi. Dupa circa trei saptamani, colesterolul va ajunge la normal, iar dupa circa 4 luni, si lipidele din sange se normalizeaza.
Un foarte bun remediu naturist este ceaiul de ventrilica. Se beau doua cani pe zi, infuzie preparata din o lingurita la cana. Nu in ultimul rand, consumati f.f. multa salata verde, dar de la tarani, netratata cu ingrasaminte chimice. Daca nu va place salata, preparati-va o tinctura din ea: in 1/2 litru alcool rafinat de cereale (50gr.) se pun 300-400 g frunze foarte verzi si mijlocii ca marime (nu capatani ingrasate artificial). Se lasa sapte zile la macerat, scuturandu-se din cand in cand. Se filtreaza si se iau cate 30 de picaturi, de trei ori pe zi, diluate cu ceai de ventrilica sau patlagina.
Cumparati lamai de marimea unui ou maricel. In fiecare zi, taiati una in jumatate. O parte o stoarceti intr-un pahar, cealalta o taiati marunt si o puneti la fiert in 1/4 l apa + o lingurita de zahar. Se lasa sa fiarba la foc mic pana cand coaja se inmoaie, dupa care se ia, se scurge bine si se amesteca cu sucul pus in pahar. Continutul se imparte in jumatate. O parte se ia dimineata, cu o jumatate de ora inainte de masa, cealalta se ia cu o jumatate de ora inainte de masa de pranz. Urmati reteta doua-trei luni, apoi mergeti la control.
Un tratament folosit din batrani: reteta cu bob (Vicia faba). Se fierb 30 de bobi, se decojesc si se consuma cu 30 de minute inainte de masa de pranz. Cura dureaza o saptamana. Rezultatul e uimitor.
 

marți, 22 martie 2011

Uleiul de masline bun pentru 14 boli....

Uleiul de măsline extravirgin este recunoscut pentru beneficiile pe care le aduce asupra organismului. Află de la prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în nutriţia umană, ce boli pot fi tratate cu ulei de măsline!
Uleiul de măsline se obţine din fructele arborelui de măslin recoltate începând din luna noiembrie până în decembrie.
Consumul cu moderaţie, regulat, de ulei de măsline extravirgin poate avea următoarele efecte benefice asupra sănătăţii, tratând diferite afectiuni:
1. Previne formarea ateroamelor (depunerea colesterolului pe artere şi înfundarea lor) şi scade riscul de apariţie al bolilor cardiovasculare şi a efectelor acestora;
2. Ameliorează presiunea arterială la bolnavii hipertensivi;
3. Ameliorează disfuncţiile generate de diabetul zaharat;
4. Ameliorează activitatea cognitivă;
5. Ameliorează efectele unor boli neurologice (depresii) sau neurodegenerative (Alzheimer);

6. Este un aliment cu puternic efect vermifug, indicat copiilor şi persoanelor debilitate şi cu un sistem imunitar slăbit;
7. Este un laxativ blând, util în stările de constipaţie;
8. Atenuează efectele otrăvirii cu ciuperci toxice;
9. Are efect colecistokinetic
, drenând vezica biliară leneşă;
10. Ameliorează ulcerul gastric;
11. Conţine antioxidanţi puternici polifenolici şi tocoferolici (vit. E) extrem de utili în prevenirea apariţiei stresului oxidativ prin anihilarea radicalilor liberi (ROS). Previne astfel apariţia statusului proinflamator sistemic pe fondul căruia evoluează maladiile cronice (diabet, cardiovasculare, neurologice – neurodegenerative, cancerele). În acest mod are şi un efect geriatric de prelungire a vieţii, determinând şi un look sănătos prin încetinirea apariţiei ridurilor şi a aspectului tern al pielii;
12. Previne cancerul de sân
prin inhibarea unor gene răspunzătoare de apariţia maladiei;
13. Are efect analgezic natural, atenuând durerea;
14. Poate fi utilizat şi extern pentru masaje, împotriva căderii părului, gute.
de Prof. Univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi,
Institutul de Cercetări Alimentare
Autorul volumelor "Şi noi ce mai mâncăm. Noua ordine alimentară". "Şi noi ce mai mâncăm... ca să slăbim"
E-mail: www.doctormenci.ro

luni, 21 martie 2011

Bolile care pot fi tratate cu plante medicinale

Abcese- afin, aloe, banuti, brad, brusture, ceapa, cerentel, cimbrisor, crin, fenicul, galbenele, grau, iedera, in, limba mielului, lumanarica, macris, macris iepuresc, marul lupului, maslin, morcov, musetel, nalba, nap, nuc, patlagina, patrunjel, patlagea vanata, pecetea lui Solomon, podbal, porumb, sapunarita, sfecla, smochine, soc, splinuta, sulfina, turita mare, urzica moarta alba, usturoita, vita- de-vie.
Accident cerebral- ardei iute, arnica, castan salbatec, calin, nuc, vasc.
Aciditatea sangelui- telina.
Aciditate stomacala- aloe vera, angelica, cartof, coada calului, fenicul, maselarita, telina.
Aciditatea urinei- stejar, strugurii ursului
Acnee- aloe, arnica, boz, brustur, capsuni, ceapa, cicoare, cimbrisor, coada soricelului, echinaceea, fasole, frasin, fumarita, galbenele, ienupar, macris, marar, menta, mesteacan, nap, nuc, nasturel, orez, orz, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, plop negru, podbal, ridiche, rostopasca, rozmarin, salcam, sapunarita, scaiul dracului, scanteiuta, sfecla, spanac, trandafir, trei frati patati, turita mare, turta, telina, untul pamantului, urechelnita, urzica mica, varza.
Acrocianoza- ciubotica cucului, talpa gastei, coacaz negru.
Actinomicoze- plop negru.
Acufene- aloe vera.
Adenita- buberic, busuioc, ceapa, curpen, echinaceea, iedera, in, morcov, nuc, patlagina, praz, salvie, sfecla de zahar, varza.
Adenom de prostata- ghimpe, ginseng, mei pasaresc, patrunjel, pufulita cu flori mici, urzica moarta alba, talpa gastei.
Adenoviroze- boz, busuioc, ceapa, echinaceea, ienupar.
Adinamie- maturice.
Aerofagie- cimbru, coriandru, lamai, menta, roinita, salcam, ventrilica.
Afectiuni bucale- afin, brustur, busuioc salbatec, catina, cerentel, coacaz negru, musetel, nalba, papadie, paducel, patrunjelul campului, trandafir.
Afectiuni cardiace- afin, alun, anghinare, castan comestibil, catina, coacaz rosu, coada soricelului, lacramioare, mazare, maces, maturice, mesteacan, nuc, osul iepurelui, paltin, papadie, paducel, patlagea vanata, pin, porumb, prun, ruscuta de primavara, salba moale, scortisoara, secara, sfecla rosie, soia, spanac, sparanghel, talpa gastei, troscot, telina, vasc, vita de vie, zmeur.
Afectiuni circulatorii- alun, castan comestibil, micsunele ruginite, paducel, scrantitoare alba.
Afectiuni dermatologice- aloe vera, levantica, limba mielului, mar, molid, mur, nalba, patrunjel, scaiul dracului, sovarf, spanac, trei frati patati, untul pamantului, ventrilica.
Afectiuni digestive- calomfir, leustean, mazare, macris, maslin, molid, musetel, nuc, orez, ovaz, patrunjel, praz, rotunjoara, sanisoara, scumpie, silur, sovarf, turta, telina.
Afectiuni endocrine- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot.
Afectiunile esofagului- mustar alb.
Afectiunile gatului- orz, prun.
Afectiuni ginecologice- brad, calin, coada racului, cretisoara, marar, strugurii ursului, sunatoare, troscot, zmeur.
Afectiuni hepatice si a vezicii biliare- aloe vera, brustur, calomfir, cerentel, isop, lichen de Islanda, linarita, maces, marul lupului, maslin, orz, porumb, prune, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, scanteiuta, schinel, sfecla rosie, siminoc, sparanghel,  splinuta, sporis, sunatoare, sofran, tei, trifoi de balta, telina, visin.
Afectiuni intestinale- aloe vera, anason, angelica, brustur, ciumafaie, linarita, mazare, matreta bradului, orez, praz, revent, sanisoara, scumpie.
Afectiunea maduvei spinarii- coada soricelului, salvie.
Afectiuni metabolice- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot, turta.
Afectiuni neuro-psihice- macris, obligeana, ovaz, paducel, pelin, sfecla, trifoiste de balta, untul pamantului, ventrilica.
Afectiuni oculare- aloe vera, arnica, mataciune, mur, patrunjel, silur, sulfina, telina.
Afectiuni ale ovarelor- marar, mei pasaresc, telina.
Afectiuni ale pancreasului- marul lupului.
Afectiuni respiratorii- anason, brustur, caltunasi, ceapa, cimbrisor, lemnul Domnului, limba mielului, mar, molid, morcov, mur, ovaz, pin, pir, plamanarica, vinerita, viorea.
Afectiuni renale si ale vezici urinare- albastrele, anason, brustur, cartof, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, lasnicior, ipcarige, leustean, limba mielului, maghiran, mei pasaresc, menta, mesteacan, micsunele ruginite, navalnic, nemtisori de camp, obligeana, papadie, perisor, pir, plamanarica, plop negru, porumb, porumbele, priboi, rotunjoara, scanteiuta, schinduf, schinel, sfecla rosie, siminoc, smochine, soc, sorbestrea, sporis, strugurii ursului, sulfina, 3 frati patati, troscot, untul pamantului, urzica mica, ventrilica, vetrice, vinarita, visin.

Afectiuni stomatologice- angelica, brustur, cerentel, ciumafaie, coacaz negru, coada soricelului, mustar alb, obligeana, patrunjelul campului.

Afectiunile splinei- armurariu, linarita, ovaz, rostopasca, sporis, telina.
Afectiunile urechii- lacramioare, untul pamantului.
Afectiuni vasculare- castan comestibil, coada soricelul 131h78b ui, maces, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, salvie, secara, traista ciobanului, vasc.
Afectiuni tumorale- plop negru.
Afonie- brancuta, cais, telina, varza.
Afrodiziac- angelica, cuisoare, lemnul domnului, macris.
Afte- afin, busuioc, calomfir, cimbrisor, coada calului, coada soricelului, cretisoara, ienupar, lamai, lemn cainesc, levantica, morcov, mur, nalba, naprasnic, nuc, ovaz, patlagina, patrunjelul campului, raculet, rasgoace, salcie, salvie, sclipeti, splinuta, sporis, soparlaita, tataneasa, trandafir, turita mare, telina, untul pamantului.
Albuminurie- coada calului, porumb, troscot, telina, vasc.
Alcoolism- ardei iute, cimbru, pedicuta, revent, varza.
Alergie- brustur, coada calului, coada soricelului, maces, nasturel, nuc, ovaz, pepene galben, ridiche neagra, 3 frati patati, turita mare
Algii-ardei iute, vinarita.
Alienatie mintala- maselarita.
Alopecie- ardei iute, brustur, brustur dulce, calomfir, caltunasi, ceapa, coada calului, coada soricelului, cretusca, ienupar, levantica, lumanarica, maghiran, maselarita, merisor de munte, mesteacan, mutatoare, nasturel, norocel, nuc, obligeana, pedicuta, plop negru, porumb, ricin, rozmarin, salcie, salvie, sapunarita, sporis, stanjenei, urzica mica, urzica moarta alba.
Amenoree- coada calului, isop, limba mielului, pelin.
Ameteli- angelica, cimbrisor, coacaz negru, lacramioare, levantica, menta, negrilica, nuc, paducel, sanisoara, vasc.
Amigdale- brad, buberic, busuioc, cartof, capsun, ceapa, cerentel, coacaz negru, coada calului, cretusca, crin alb, lamai, lichen de Islanda, mar, mur, musetel, naprasnic, nuc, patlagina, patrunjelul campului, porumb, secara, smochine, sorbestrea, tei, toporas, turita mare, zmeur.
Anemie- cais, cartof, catina, cicoare, cimbrisor, cimbru, coacaz negru, coada calului, coada racului, cretisoara, lamai, lemnul Domnului, mazare, maces, mar, maslin, mur, nuc, orz, paltin, papadie, patrunjel, patlagea vanata, pelin, prun, revent, roinita, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, sorbestrea, spanac, turta, urzica, urzica mica, varza, vita- de-vie, zmeur.
Anexite- porumb.
Angina- aloe, angelica, anghinare, buberic, ceapa, coacaz negru, ienupar, lamai, lemn cainesc, limba boului, matreata bradului, mur, mustar negru, nap, naprasnic, nuc, obligeana, paducel, pin, priboi, rapita, roinita, rostopasca, secara, smochina, traista ciobanului, turita mare, vinerita.
Angiocolite- afin, anghinare, brad, crusin.
Angoasa- cimbru, levantica, paducel, roinita.
Anorexie- afin, albastrele, aloe, anason, anghinare, busuioc salbatec, busuioc, caltunasi, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada soricelului, coriandru, cretisoara, isop, leustean, lichen de Islanda, mesteacan, negrilica, obligeana, orz, paltin, papadie, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pepene galben, podbal, revent, ridiche neagra, roinita, rotunjoara, salvie, sanisoara, scaiul dracului, schinduf, schinel, scumpie, sovarf, sparanghel, sofran, tarhon, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, unguras.
Antrax- arnica, lasnicior.
Anurie- ceapa, pin, schinduf.
Anxietate- isop, narcisa alba, talpa gastei, telina, valeriana.
Apoplexie- cimbru, ciubotica cucului.
Aritmii cardiace- angelica, cicoare, lacrimioara, levantica, maturice, ruscuta de primavara, talpa gastei, unguras.
Arsuri- afin, aloe, arnica, cartof, catina, ceapa, cimbrisor, coada racului, coada soricelului, cretusca, crin, in, ienupar, levantica, limba mielului, lumanarica, maces, maslin, musetel, nasturel, norocel, nuc, orez, patlagea vanata, patrunjelul campului, plop negru, salcie, schinel, sclipeti, smochin, sorbestrea, sovarf, spanac, stanjenei, stejar, sunatoare, tataneasa, ulm, untul pamantului, urzica moarta alba, ventrilica, vinerita, volbura.
Artrita- agris, anason, angelica, anghinare, ardei iute, bujor, cais, cartof, catina, ceapa, cicoare, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coada racului, cretusca, lacrimioara, lemnul Domnului, lemn dulce, limba mielului, mar, mesteacan, mustar negru, orz, papadie, patlagea rosie, patlagea vanata, pedicuta, plop negru, porumb, porumbar, ridiche neagra, rozmarin, salata, scai vanat, schinduf, sfecla rosie, sunatoare, telina, usturoita, varza, vasc, visin.
Ascarizi- maces, schinduf, secara, vetrice.
Ascita- banuti, ceapa, cretusca, isop, lamai, mesteacan, ovaz, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pir, porumb, praz, splinuta, sofranas, tarhon, turta, ulm, varza.
Astenii- agris, busuioc, cais, cartof, capsun, ceapa, cicoare, cimbru, coacaz negru, coacaz rosu, coriandru, lamai, limba boului, maces, macris iepuresc, maghiran, mar, marar, menta, morcov, nuc, ovaz, paducel, papadie, patlagea rosie, patrunjel, praz, prun, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, smochina, sovarf, spanac, sparanghel, telina, varza, vita de vie, zmeur.
Astm- aglica, aloe, amareala, angelica, arnica, banuti, busuioc, caltunasi, carcel, ceapa, cimbrisor, cimbru, ciumafaie, coada soricelului, ipeca, isop, lamai, lasnicior, levantica, limba mielului, lumanarica, maselarita, morcov, musetel, narcisa alba, negrilica, nemtisori de camp, orz, ovaz, patlagina, pin, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra, rodul pamantului, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, salata, salvie, scanteiuta, sovarf, stanjenei, sulfina, sunatoare, talpa gastei, tataneasa, trandafir, 3 frati patati, trifoi rosu, trifoiste de balta, turita mare, unguras, urzica mica, usturoita, valeriana, vasc, ventrilica, vindecea, vinarita,
Atacuri cerebrale- mar.
Ateroscleroza- afin, anghinare, capsun, ceapa, coacaz negru, coada soricelului, lacrimioara, lamai, mar, marar, morcov, nuc, papadie, paducel, patlagina, pepene galben, pin, prun, scorus de munte, secara.
Atonie digestiva- agris, ardei iute, ceapa, cicoare, coacaz rosu, lichen de Islanda, mataciune, menta, obligeana, orz, patrunjel, patlagea rosie, praz, revent, ridiche neagra, roinita, rozmarin, schinel, siminoc, sunatoare, stevie, talpa gastei, talpa matei, tarhon, turita mare.
Atonie musculara- albastrele, cretisoara.
Atonia vezicii urinare- spanac, telina.
Atrofie musculara- cimbru.
Avitaminoze- capsun, catina, coacaz negru, coacaz rosu, maces, macris iepuresc, mesteacan, sfecla rosie, urzica, urzica mica.
Avort- vetrice.
Azotemie- afin, ceapa, mesteacan, orez, ovaz, orz, patlagea rosie, praz, troscot, vita de vie.
Balanite- musetel.
Balonari- afin, anason, banuti, brustur, busuioc, chimen, cimbrisor, cimbru, coada soricelului, coriandru, cuisoare, feciorica, maghiran, mataciune, menta, musetel, obligeana, papadie, patrunjel, plop negru, rozmarin, salvie, scaiul dracului, scorus de munte, sofran, tintaura.
Bataturi- ceapa, crin, iarba de soaldina, iedera, marar, norocel, paducel, ricin, rostopasca, siminoc, stanjenel, urechelnita.
Batranete- castan comestibil, visin.
Betie- cimbru, dafin.
Blefarita- asmatui, echinaceea, feciorica, patlagina, silur
Blenoragie- deditei, feriga, osul iepurelui, scaiul dracului.
Blocaj arterial- Ginko- Biloba.
Boala Alzheimer- fasole, Ginko-Biloba
Boli de buze- banuti, busuioc.
Boli de colagen- mur.
Bolile creierului- Ginko- Biloba.
Bolile coloanei vertebrale- coacaz negru
Boli de dinti- obligeana.
Boala Durhing- (dermatita herpetiforma) porumb.
Boli de ficat- anghinare, armurariu, corn, fasole, fragi, ghintura, gutui, iedera, ipcarige, limba mielului, macris, macris iepuresc, mar, marar, menta, mesteacan, musetel, papadie, patlageaua rosie, pedicuta, pufulita cu flori mici, scumpie, tarhon, turita mare, tintaura, soparlaita, visin.
Boli de gat- ciubotica cucului, nalba, papadie.
Boli genitale- frasin, pedicuta.
Boli glandulare- fragi, ridiche neagra, zmeur.
Boli infectioase- cuisoare, ghimpe, limba mielului, morcov, nalba,
Boli inflamatorii- Ginseng.
Boli de inima- coada calului, fasole, ghiocei, Ginko- Biloba, hrean, pepene galben, ridiche neagra.
Boli intestinale si rectale- albastrele, capsun, grau, mac de gradina, naprasnic, sclipeti, zmeur.
Boli limfatice- nasturel
Boli renale- anghinare, brad, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, crin, dracila, fragi, ienupar, linarita, maces, mei pasaresc, merisor de munte, mur, nasturel, pin, prun, rapita, rasgoace, salata, tarhon, 3 frati patati.
Boli de nervi- aloe, angelica, brad, dafin, fasole, Ginko-Biloba, Ginseng, iasomie de padure, praz, sunatoare, visin.
Boli de oase- nuc.
Boli de ochi- galbenele, naprasnic, turita mare.
Boli de piele- anin alb, crusin, fasole, fragi, Ginko-Biloba, grausor, iarba mare, nasturel, nuc, orez, pepene galben, turita mare, turta, telina, ulm.
Boala Parkinson- maselarita.
Boli pulmonare- albastrele, alun, brad, ciubotica cucului, coacaz negru, fag, feciorica, tataneasa, ulm.
Boli reumatice- dracila, fag, hrean, ienupar, mesteacan, nuc, plop negru, ulm.
Boli de sange- pepene galben
Boli de splina- pufulita cu flori mici.
Boli de stomac- corn, hamei, ipcarige, limba mielului, morcov, turta, vetrice.
Bolile tubului digestiv- anghinare, pelin, sunatoare.
Bolile urechii- iedera, vindecea.
Boli uterine- deditei, naprasnic.
Boli venerice-patrunjelul campului, tataneasa.
Bolile vezicii biliare- armurariu, hamei, marar.
Bolile vezicii urinare- limba mielului, lumanarica, nasturel, patrunjel, pedicuta, pir, porumbar, salata, sunatoare, turta.
Bradicardie- lacramioare.
Bronhidroza- pin, podbal, salvie.
Bronsite- afin, albastrele, aloe, amareala, anason, angelica, banuti, brad, brancuta, brustur, busuioc, busuioc de camp, catina, ceapa, chimen, cimbrisor, cimbru, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, coriandru, dafin, echinaceea, feriga, gutui, hrean, iarba mare, iedera, ienupar, ipcarige, ipeca, isop, jneapan, limba mielului, lumanarica, mac de camp, mar, morcov, mur, musetel, mustar negru, nalba, nap, naprasnic, nasturel, negrilica, orz, osul iepurelui, ovaz, patlagina, patrunjelul campului, pin, piper, plamanarica, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra, rotunjoara, roua cerului, rozmarin, salata, salvie, sapunarita, scai vanat, scorus de munte, siminoc, sorbestrea, sovarf, sparanghel, splinuta, stanjenel, sulfina, sunatoare, sofran, sofranas, tarhon, tataneasa, tei, 3 frati patati, trifoiste de balta, turta, telina, unguras, urzica mica, urzica moarta alba, usturoi, soparlaita, vita -de-vie, zmeur.
Bube- busuioc, calapar, ciumafaie, dovleac, 3 frati patati.
Bufeuri- angelica, calin, secara, tei.
Bulimie- angelica.
Bursite- spanz

Calculi biliari- brustur, catina, ciubotica cucului, coacaz negru, isop, lemnul Domnului, porumb, turita mare.

Calculi renali- coacaz negru, coada racului, isop, jneapan, lemn dulce, naprasnic, osul iepurelui, porumb, turita mare, urzica, varza,

Calculi vezicali- ciubotica cucului, coacaz negru, isop.

Calmant iritatii oculare- albastrele

Calozitati- iarba de Soaldina

Cancer- aloe, angelica, armurar, arnica, banuti, brustur, carpen, calin, capsun, catina, canepe codrului, ceapa, coacaz negru, coada calului, coada racului, coada soricelului, curcubetica, dovleac, dracila, fasole, floarea soarelui, galbenele, ghimber, ghimpe, Ginko-Biloba, Ginseng, grau, iarba de Soaldina, ienupar, in, lamai, limba boului, mazare, macris, macris iepuresc, mar, marar, marul lupului, morcov, mur, naprasnic, nasturel, norocel, nuc, obligeana, orez, orz, ovaz, papadie, patrunjel, patlagea vanata, pedicuta, plop negru, prun, pufulita cu flori mici, rascoage, ridiche neagra, rostopasca, salata, scai magaresc, schinduf, sfecla, sfecla rosie, soc, soia, spanac, tataneasa, toporas, troscot, turita mare, telina, urechelnita, usturoi, varza, vasc, visin.

Candidoze-afin, cimbru, ghiocei, levantica, marul lupului, molid, plop negru, salvie, scumpie.

Cangrena- hrean, lemnul Domnului, usturoi, usturoita

Cardialgii- mustar negru

Cardiopatii ischemice- hrean, maces, menta, mesteacan, orz, paducel, roinita, rozmarin

Cardiopatii- hamei

Carii- morcov

Cataracte- aloe, galbenele, papadie, priboi.

Cataruri intestinale- limba mielului, patlagina, urzica moarta alba, vulturica

Cataruri respiratorii (bronhice, etc)- amareala, limba boului, musetel, omag, pin, turta, telina

Cataruri urinare- limba mielului, merisor de munte, paducel, varza,

Cearcane- albastrele, isop, musetel

Cefalee- anason, angelica, busuioc, carcel, ciubotica cucului, dumbravnic, hamei, lamai, levantica, mur, rostopasca, schinduf, zmeur.

Celulita- anghinare, brustur, ceapa, cimbru, cretusca, fenicul, iedera, levantica, papadie, patrunjel, pir, porumbar, prun, roinita, rozmarin, salvie, troscot.

Cervicite- brad, echinaceea, galbenele

Cheaguri de sange- Ginko- Biloba

Cheilita- busuioc, gutui

Chelie- calomfir, carpen, cimbru, iarba mare, rostopasca, urzica mica.

Cherato-dermii- busuioc, ricin

Chist ovarian- coada soricelului, ipeca, naprasnic.

Chisturi- coada calului, ipeca, naprasnic.

Chist renal- naprasnic

Chist seboreic- coada calului, mar.

Cicatrici cheloide- arnica, tataneasa.

Cicatrizarea ranilor- afin, marul lupului

Ciclu abundent- cretusca, gorun, mur, naprasnic.

Ciclu neregulat- ceapa, leustean, marar, micsunele ruginite, mur, smochine, telina, zmeur.

Circulatie periferica deficitara- galbenele, ghimber, Ginko-Biloba, Ginseng, hrean, mustar alb, obligeana, paducel, piper negru, salcie, telina.

Ciroze- anghinare, armurariu, banuti, catina, ceapa, coacaz rosu, frag, ghintura galbena, marul lupului, orz, pedicuta, pufulita cu flori mici, rasgoace, varza, ventrilica.

Cistita- afin, batranis, brancuta, catina, cimbru, coada soricelului, fasole, ghimpe, iarba neagra, in, jneapan, levantica, limba mielului, maces, merisor de munte, nalba, nap, naprasnic, orz, osul iepurelui, patrunjel, pin, pir, plamanarica, porumb, porumbar, pufulita cu flori mici, roiba, rotunjoara, schinduf, smochine, sorbestrea, spanac, strasnic, sunatoare, toporas, tintaura, visin, zamosita, zmeur.

Cisto-pielita- ghimpe

Climacteriu- deditei, Ginseng, paducel, sunatoare

Cloruremie- ceapa, praz

Colagenoze- pepene galben, siminoc
Colecistita- anghinare, ceapa, dracila, echinaceea, frasin, galbenele, iarba mare, mar, menta, papadie, patrunjel, porumb, prun, ridiche neagra, rostopasca, rozmarin, siminoc, sunatoare, turita mare, tintaura.
Colesterol marit- afin, brustur, capsuni, catina, ciumafaie, coacaz negru, fasole, floarea soarelui, fragi, Ginko-Biloba, Ginseng, patrunjel, usturoi, visin.
Colibaciloze- afin, morcov, praz.
Colici- maslin, musetel, patrunjel, schinel.
Colici abdominale- brancuta, brustur, busuioc, busuioc de camp, calin, chimen, coada racului, coada soricelului, dumbravnic, iarba neagra, leustean, nuc, obligeana, roinita, stanjenel, trifoi rosu, valeriana, ventrilica.
Colici biliare (si hepatice)- cicoare, coada soricelului, fumarita, limba mielului, mac, margareta, papadie, rozmarin
Colici intestinale si stomacale- albastrele, chimen, coada soricelului, coriandru, dumbravnic, isop, maghiran, menta, negrilica, roinita, roua cerului, schinel, scorus de munte.
Colici nefritice (renale)- alun, calin, dracila, limba mielului, mac de gradina, mesteacan, ovaz, pir, porumb, roiba, telina, varza, zmeur.
Colita- brad, catina, cuisoare, hrean, limba mielului, mataciune, musetel, orz, pochivnic, revent, roinita, sfecla rosie, smochine, sunatoare, talpa gastei, toporas, varza.
Colita de fermentatie- brustur, busuioc, busuioc de camp, cimbru, maghiran, orez, plop negru, rachitan, sorbestrea, sovarf, ulm, visin.
Colita de putrefactie- cerentel, dovleac, grau, mataciune, mur, patrunjel, plop negru.
Colon iritabil- molid
Colorarea parului- musetel
Comedoane- mar, patlageaua rosie, trandafir.
Comotii cerebrale- banuti, ceapa
Congestia ficatului (hepatica)- anghinare, cicoare, iarba mare, lamai, papadie, salata, turita mare, vita de vie
Congestia splinei- cicoare, papadie, vita de vie
Congestie cerebrala- ceapa, priboi
Congestie genitala- hrean, omag, pin
Congestie pulmonara- pin, zmeur, salcie.
Congestie renala- cretusca
Congestii- salcie
Conjunctivita- albastrele, cerentel, echinaceea, fenicul, galbenele, gutui, lacramioare, musetel, paducel, silur, soc, turita mare.
Constipatie- agris, albastrele, angelica, ardei, armurar, asmatui, banuti, babornic, brustur, capsun, catina, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, crusin, curcubetica, dovleac, dracila, drobita, dud, fasole, fenicul, fragi, frasin, fumarita, grau, hrean, iarba neagra, in, lemnul Domnului, lemn dulce, leustean, limba mielului, maces, mar, maslin, micsunele ruginite, molid, morcov, mur, mustar alb, mutatoare, nalba, nasturel, nuc, obligeana, papadie, paducel, patlageaua rosie, patlageaua vanata, pedicuta, pelin, pepene galben, pepene rosu, porumb, praz, priboi, prun, ricin, roinita, rozmarin, salata, salba moale, schinel, secara, sfecla rosie, slabanog, smochine, soc, soia, spanac, stanjenei, sofranas, stevie, talpa gastei, toporas, 3 frati patati, untul pamantului, urzica moarta alba, varza, visin, vita de vie, volbura, zmeur.
Contractii de natura nervoasa- ciubotica cucului.
Contuzii- angelica, arnica, brad, calomfir, castan salbatec, ciubotica cucului, coada calului, coada soricelului, crin alb, hamei, isop, limba boului, naprasnic, patrunjel, pecetea lui Solomon, perisor, salvie, sorbestrea, turita mare, telina, untul pamantului.
Convalescenta- afin, agris, alun, angelica, castan comestibil, catina, coacaz negru, coada calului, coada racului, fasole, ghintura galbena, Ginseng, lamai, lichen de Islanda, mar, paltin de camp, paducel, schinduf, sfecla rosie, spanac, sparanghel, trifoi alb, troscot, tintaura, vita de vie.
Convulsii- maselarita, patlageaua vanata, vasc.
Cosmetica (tratamente)- afin, angelica, arnica, brustur, cuisoare, maslin, orez, trandafir, 3 frati patati.
Cosmaruri- tei
Crampe- aloe, ardei, fenicul, limba mielului, menta, pedicuta
Crampe menstruale- valeriana
Crampe musculare- pedicuta, roinita, valeriana.
Crampe stomacale- coriandru, gorun, iedera, sorbestrea
Crampe uterine- angelica,
Crapaturile pielii- ceapa, ciumafaie, coacaz negru, galbenele
Crapaturile sanilor- plumanarica,
Crestere- alun, castan comestibil, coacaz negru, fasole, lamai, orez, ovaz, soia, spanac.
Cresterea dintilor- stanjenei
Cresterea diurezei- albastrele
Crize dureroase reumatice-  ardei iute, hrean, mustar, sovarf
Crize de nervi- schinduf, vasc
Crize migrenoase- hrean, unguras, visin
Crustele scalpului- floarea soarelui, in, nuc(ulei)
Cuperoza- afin, asmatui, castan salbatec, canepa codrului, levantica, nalba, rozmarin.
Debilitate- hrean, ovaz
Decalcifiere- castan comestibil, coada calului.
Deficiente de memorie- Ginko- Biloba,
Degenerescenta- Ginseng
Degeraturi- galbenele, gorun, gutui, hrean,
Delirum tremens- maselarita
Dementa- Ginko-Biloba, obligeana
Demineralizare- mar, morcovi, orz, ridiche neagra, salata, sfecla rosie, soia, sparanghel, telina, varza, visin, vita de vie.
Depresie- alun, castan comestibil, catina, cicoare, cimbru, coada calului, fenicul, ghintura galbena, grau, limba mielului, maghiran, obligeana, spanac, sunatoare, varza, visin.
Dereglari de ritm cardiac- paducel
Dereglari glandulare- alun, ceapa, nuc, papadie, praz, salvie.
Dereglari hormonale- angelica, lemnul Domnului.
Dereglari menstruale- mei pasaresc, sunatoare
Dermatite- afin, aloe, alun, brustur, catina, cicoare, coacaz rosu, coada calului, deditei, hamei, iarba mare, mesteacan, morcov, musetel, nalba, nuc, osul iepurelui, papadie, patrunjel, pir, plop negru, porumbar, rachitan, sapunarita, soparlita, toporas, untul pamantului, vita de vie, zmeur.
Descuamarea pielii- hrean,
Dezechilibru nervos- roinita
Dezinfectant intestinal- mur
Dezintoxicare- telina.
Diabet- afin, aloe, alun, angelica, anghinare, brustur, brustur dulce, busuioc, cartof, capsun, catina, ceapa, cicoare, coada calului, cretisoara, dovleac, dud, echinaceea, fasole, fragi, Ginko-Biloba, ienupar, in, lemnul Domnului, mar, maslin, nasturel, nuc, orz, ovaz, papadie, pir, porumb, praz, salata, salvie, schinduf, scortisoara, secara, soia, spanac, sparanghel, troscot, turita mare, telina, urzica, varza, zmeur.
Diaree- afin, aglica, albastrele, busuioc salbatec, busuioc, cais, calomfir, carpen, capsun, catina, ceapa, cerentel, cimbrisor, coada racului, corn, cretisoara, cretusca, drete, dud, fag, fragi, gorun, gutui, iarba neagra, ienupar, in, lemnul Domnului, maces, macris, macris iepuresc, mataciune, matreata bradului, menta, merisor de munte, molid, morcov, mur, musetel, narcisa alba, naprasnic, navalnic, nuc, nufar alb, orez, orz, ovaz, patlagina, perisor, plamanarica, plop negru, porumbar, rachitan, raculet, rascoage, revent, roinita, rotunjoara, salcie, salvie, sanisoara, scaiul dracului, schinduf, sclipeti, scumpie, slabanog, sorbestrea, splinuta, stejar, strugurii ursului, soparlaita, tataneasa, trandafir, trifoi rosu, troscot, turita mare, ulm, urechelnita, urzica, urzica mica, urzica moarta alba, usturoi, usturoita, visin, vulturica, zmeur.
Diateze- fasole, nasturel, turita mare.
Digestie dificila- angelica, armurariu, banuti, cais, fenicul, ghintura galbena, grau, hrean, macris iepuresc, mataciune, obligeana, papadie, piper negru, roinita, rozmarin, sanisoara, sparanghel, telina, varza.
Dischinezie biliara- anghinare, busuioc, cartof, cicoare, coacaz rosu, coada soricelului, coriandru, crusin, cuisoare, frasin, fumarita, galbenele, ghintura galbena, iarba mare, maslin, matraguna, menta, nasturel, orz, papadie, pochivnic, porumbar, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, roinita, rostopasca, rozmarin, salba moale, salvie, sapunarita, scanteiuta, sfecla rosie, siminoc, talpa matei, tarhon, turita mare, tintaura, unguras, valeriana.
Discopatie- brad, brusture.
Disfunctia glandelor sudoripare- pin
Disfunctii hepatice- cretusca, cuisoare
Disfunctii sexuale- ghimber,
Disfunctii stomacale- cuisoare
Disgravidie- arnica, schinel.
Dismenoree- angelica, calin, ceapa, cerentel, coada calului, coada racului, curcubetica, deditei, frasin, galbenele, grau, iarba mare, lemnul Domnului, limba mielului, mur, musetel, obligeana, orz, patrunjel, pelin, roinita, soia, sofran, traista ciobanului, tintaura, urzica moarta alba, valeriana, zmeur.
Dispepsie- albastrele, aloe, anason, angelica, armurariu, cais, cartof, cerentel, cimbrisor, dovleac, frasin, ghintura galbena, gutui, ienupar, in, lemnul Domnului, maghiran, mar, mataciune, mesteacan, nuc, obligeana, patrunjel, pelin, piper, pochivnic, revent, ridiche neagra, schinduf, sunatoare, sofran, troscot, tintaura.
Dispnee- paducel
Distonie neuro- vegetativa- angelica, brustur dulce, talpa gastei.
Distrofia miocardului- dud
Disurie- albastrele
Dizenterie- afin, aglica, dovleac, drete, lemnul Domnului, fag, mar, musetel, orz, ovaz, paducel, porumbar, rachitan, revent, sanisoara, schinduf, slabanog, sorbestrea, sovarf, troscot, urzica, usturoi.
Duodenita- roinita
Dureri articulare- deditei, ghimber,
Dureri de abdomen- arnica, brancuta, coada racului, coriandru, fenicul, mataciune, menta.
Dureri de cap- anghinare, banuti, busuioc, cartof, ceapa, cicoare, ciubotica cucului, dumbravnic, grau, hrean, iasomie de padure, marar, menta, mutatoare, nuc, sovarf, tarhon, unguras, vindecea.
Dureri de dinti- cimbrisor, cuisoare, ghimber, gorun, lemnul Domnului, sovarf, tarhon.
Dureri de ficat- nuc, rostopasca
Dureri de gat- ardei iute, carpen, ceapa, ciumafaie, coacaz negru, lemnul Domnului, mac rosu, plop negru.
Dureri de hemoroizi- cerentel
Dureri de inima- porumbar
Dureri de ochi- ciubotica cucului, ciumafaie, crin alb, lemnul Domnului.
Dureri de picioare- ciumafaie, lemnul Domnului, urzica moarta alba.
Dureri de piept- lemnul Domnului, lumanarica, macris iepuresc, orz, sanisoara.
Dureri de reumatism- angelica, ardei iute, brad, carpen, ceapa, cimbrisor, cimbru, fag, frasin, ghimber, hrean, maghiran, menta, naprasnic, nuc, papalau, rozmarin, schinel, slabanog, sovarf, trifoi rosu, vasc.
Dureri de rinichi- orz, unguras
Dureri de spate si musculare- angelica, cretusca.
Dureri de stomac- aloe, calin, coada soricelului, dumbravnic, lumanarica, patrunjel, porumbar, priboi, raculet, rostopasca, scaiul dracului, slabanog.
Dureri de urechi- musetel, urechelnita, urzica moarta alba
Dureri diverse - aloe, brustur, cuisoare, drete, hrean, maslin, mustar negru, obligeana, omag, papalau, patlageaua vanata, piciorul cocosului, pin, piper negru, porumb, praz, rachita, ridiche neagra, rodia, roinita, salcie, smochine, spanz, sunatoare, soparlaita, tataneasa, tei, untul pamantului, zmeur.
Dureri interne- scortisoara.
Dureri in zona pelviana- cerentel
Dureri menstruale- cerentel, coada racului, coada soricelului, curcubetica.
Dureri musculare- varza
Dureri ovariene- cimbru
Dureri renale- coada soricelului
Dureri sciatice- cimbrisor, cimbru
Dureri uterine- coada racului, roinita
Echimoze- ciubotica cucului, isop, pecetea lui Solomon, soparlita, talpa gastei, untul pamantului.
Eczeme- afin, aloe, anghinare, asmatui, brad, capsun, cerentel, coada racului, corn, crin alb, echinaceea, fasole, fenicul, floarea soarelui, gutui, hrean, iarba mare, Ipcarige, laptele canelui, lasnicior, levantica, limba boului, limba canelui, lumanarica, maces, mar, marul lupului, nalba, nasturel, navalnic, nuc, osul iepurelui, papadie, patlagina, pecetea lui Solomon, piciorul cocosului, pin, piperul baltii, pin, ridiche neagra, rostopasca, rozmarin, sapunarita, scai vanat, scanteiuta, sclipeti, soc, sovarf, spanac, steregoaie, sunatoare, tataneasa, tei, 3 frati patati, turta, tintaura, ulm, urzica mica, usturoita, varza, ventrilica, vita de vie, zamosita, zmeur.
Eczeme microbiene (infectate)- brustur, cerentel, cimbrisor, jneapan, marul lupului, mesteacan, pin.
Eczeme pruriginoase- albastrele, deditei.
Eczeme uscate- brustur.
Eczeme zemuinde- albastrele, alun, canepa codrului, coada calului, curcubetica, deditei, frasin, grau, jneapan, marul lupului, merisor de munte, musetel, nuc, orez, porumb, rachitan, roinita, salvie, stejar, turta.
Edeme- afin, aloe, alun, banuti, cartof, castan salbatec, ceapa, coacaz negru, coada calului, cretusca, dracila, fasole, ghimpe, iarba neagra, iedera, lacramioare, lemnul Domnului, leustean, mar, menta, mesteacan, nufar alb, orez, osul iepurelui, patrunjel, pelin, pir, porumb, rozmarin, sapunarita, scaiul dracului, schinel, soc, spanac, sparanghel, tarhon, troscot, telina, usturoi, varza, vita de vie, vulturica.
Edemele pleoapelor- cartof.
Efelide- nasturel.
Eliminarea gazelor- telina.
Eliminarea toxinelor- brustur.
Emfizem pulmonar- caltunasi, carcel, cimbru, podbal.
Eminenta de avort- calin.
Emotivitate- roinita.
Endometrite- angelica.
Enterite- afin, anason, angelica, capsun, cerentel, cimbrisor, corn, cretusca, dovleac, dud, fragi, nalba, nap, naprasnic, porumbar, pufulita cu flori mici, rapita, raculet, rascoage, sclipeti, sfecla rosie, splinuta, tataneasa, troscot, turita mare, urzica, urzica mica, varza, vita de vie, zmeur.
Enterocolite- angelica, brad, cimbrisor, cimbru, coada racului, coada soricelului, cretisoara, fenicul, fragi, frasin, galbenele, maces, mar, matreata bradului, menta, morcov, mur, musetel, nuc, obligeana, orz, papadie, praz, roinita, scumpie, sorbestrea, turita mare, ulm, urzica.
Enteroragii- lamai.
Entorsa- ardei iute, cimbru, maslin, rozmarin, tataneasa.
Enurezis- coada soricelului, nuc, pecetea lui Solomon.
Epidermofitie- grau, rostopasca.
Epilepsie- brustur, calomfir, cimbru, Ginseng, lacrimioara, maselarita, obligeana, ovaz, patlageaua vanata, priboi, vasc.
Episclerita- silur.
Epistaxis- coada calului, lamai, naprasnic, stejar, troscot, vasc.
Erectii prelungite dureroase- hamei
Eretism nervos- salata.
Eritem- brustur, crin alb, deditei, grau,
Erizipel- brancuta, brustur, cartof, corn, cretusca, fasole, floarea soarelui, grau, iarba mare, iedera,  linarita, maces, soc, vinerita.
Eroziuni- busuioc.
Eroziuni bucale- cimbrisor, coada calului.
Eruptii tegumentare- angelica, cartof, coada calului, cretusca, galbenele, iarba mare, ienupar, lamai, mar, molid, ovaz, patlageaua rosie, podbal, porumbar, sapunarita, ulm.
Escare- curcubetica, Ipcarige, lemn cainesc, tataneasa,
Escoriatii- cartof, crin alb.
Exantem- carcel.
Excitatii nervoase- crin alb, leustean, micsunele ruginite, secara, talpa gastei.
Excitatii sexuale- hamei, salata.
Extra- sistole- lacramioare, maturice, ruscuta de primavara
Faringite- afin, asmatui, brad, brancuta, brustur, crin alb, curcubetica, curpen, fenicul, gorun, grausor, gutui, Ipcarige, isop, lemnul Domnului, lemn dulce, lichen de prun, mac rosu de camp, molid, musetel, patlagina, salvie, sapunarita, sorbestrea, sovarf, turita mare.
Favus- crusin, iarba de Soaldina, soc, stanjenei.
Febra- brustur, brustur dulce, buberic, busuioc, calin, cerentel, cimbru, ciubotica cucului, coacaz negru, cretusca, fag, fumarita, ghintura galbena, iarba neagra, lamai, maces, macris iepuresc, navalnic, patrunjel, roinita, trifoiste de balta, turta, tintaura, urechelnita, urzica mica, vita de vie, vulturica.
Febra tifoida- orz.
Fermentatii intestinale- angelica, anghinare, ceapa, cimbru, dafin, orez, praz, ridiche neagra.
Fetor bucal- lemn cainesc.
Fibrom uterin- coada soricelului, piperul baltii, pochivnic, schinduf, tataneasa.
Ficat- calin, cimbru, ciubotica cucului.
Ficat colonial- ridiche neagra.
Fistule- coada calului, curcubetica, rostopasca.
Fisuri- plop negru.
Fisuri anale- aloe, coada soricelului, galbenele, gutui, marul lupului, mur, orz, raculet, stejar, tataneasa.
Fisuri de piele- coacaz negru, crin alb.
Fisuri mamelonare (san)- coada soricelului, gutui, raculet, tataneasa.
Flatulenta- menta, mesteacan, obligeana, patrunjel, usturoi.
Flebite- alun, castan salbatec, dumbravnic, lamai, usturoi, vinarita.
Flegmoane- cartof, marul lupului, nuc, soc.
Flux menstrual perturbat- iedera, rachitan.
Fracturi- cretisoara, iedera, tataneasa, vinerita.
Fragilitate capilara- castan, lamai, maces, paducel.
Frigiditate- busuioc, naprasnic, priboi, roinita, roua cerului.
Friguri- ciubotica cucului, coada racului, orz.
Furuncule- arnica, banuti, brad, brustur, busuioc salbatec, calomfir, cartof, ceapa, cicoare, coacaz negru, crin alb, drete, echinaceea, grau, in, Ipcarige, lamai, lasnicior, lumanarica, macris, marul lupului, maslin, maces, nalba, nap, nuc, papalau, patlagina, pecetea lui Solomon, pin, pochivnic, porumb, rapita, sapunarita, schinduf, sclipeti, smochine, soc, 3 frati patati, usturoita, vita de vie, volbura, vulturica, zamosita.
Furunculoza pleoapelor- albastrele.
Galactagog- albastrele, asmatui.
Ganglioni inflamati- ciubotica cucului, lichen,
Gangrena- aloe, castan salbatec.
Gastralgii- dafin, lamai, pin, revent, rotunjoara, salata, toporas,
Gastrita- angelica, busuioc salbatec, calin, carpen, coada soricelului, coriandru, dud, isop, lamai, macris, maghiran, mar, marar, menta, mur, nalba, obligeana, patlagina, patrunjel, pelin, plamanarica, porumb, prun, rasgoace, roinita, rostopasca, salcam, scorus de munte, smochine, sovarf, sunatoare, talpa gastei, tataneasa, tei, troscot, tintaura, zmeur.
Gastroenterite- schinduf
Gaze intestinale- banuti, leustean, telina.
Gene- (crestere)- caltunasi
Gingii sangerande- salvie
Gingivite- cerentel, coacaz negru, coada calului, coada racului, coada soricelului, dracila, fumarita, gutui, mar, marul lupului, matreata bradului, mur, scortisoara, scorus de munte, scumpie, smochine, sovarf, stejar, sulfina, tataneasa, turita mare.
Glaucom- galbenele,
Glicozurie- carpen,
Glosite- lamai
Gonoree-busuioc,
Graviditate- cais, mar,
Greata- busuioc, cimbrisor, ghimber, lichen, mataciune, menta, roinita, scortisoara, siminoc,
Grefe de organe- Ginko- Biloba
Gripa- amareala, angelica, ardei iute, brad, brustur, calin, carpen, ceapa, cimbru, ciubotica cucului, coacaz negru, cretusca, cuisoare, dafin, echinaceea, isop, lamai, levantica, lichen, limba boului, limba mielului, mac rosu de camp, mar, matreata bradului, micsunele ruginite, molid, musetel, nuc, obligeana, omag, pin, pir, plop negru, porumb, praz, salcie, scortisoara, sfecla, sfecla rosie, soc, tei, 3 frati patati, turita mare, telina, tintaura, usturoi, varza.
Gusa- corn
Guta- afin, agris, anghinare, brandusa de toamna, brustur, bujor, capsuni, cicoare, cimbrisor, ciumafaie, coacaz negru, coada calului, cretusca, dracila, fag, fasole, fragi, frasin, ghimpe, ghintura, grau, hrean, iarba mare, lamai, lasnicior, limba boului, limba mielului, maslin, mei pasaresc, merisor de munte, mesteacan, morcov, nap, nemtisori de camp, nuc, osul iepurelui, papadie, papalau, patrunjel, patlageaua rosie, pelin, piciorul cocosului, pin, pir, plop negru, porumb, porumbar, rapita, ridiche neagra, salata, salcie, schinduf, siminoc, sparanghel, strugurii ursului, trifoi rosu, telina, untul pamantului, urzica, usturoi, vasc, vindecea, visin, vita de vie.
Guturai- ardei iute, brad, brancuta, busuioc salbatec, ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, echinaceea, hrean, isop, lamai, menta, omag, pin, plop negru, salcie, smochine, talpa matei, tei, tintaura, unguras, varza.
Halena- cerentel, cimbru, cuisoare, menta, roinita, salcie, scortisoara, sovarf, stanjenel.
Helmintiaze- brebenoc, coriandru,
Hematurie- sclipeti, slabanog, sorbestrea, strugurii ursului, vasc, vulturica.
Hemiplegii- brebenoc, rozmarin,
Hemofilie- lamai
Hemoptizie- cerentel, piperul baltii, rapita, sanisoara, sorbestrea, tataneasa, troscot,
Hemoragii- aglica, angelica, calin, capsun, cerentel, cimbrisor, coada racului, coada soricelului, cretisoara, lamai, limba mielului, matreata bradului, merisor de munte, molid, mur, naprasnic, nuc, paltin de camp, patlagina, perisor, piperul baltii, stejar, traista ciobanului, trandafir, urzica, urzica mica, vasc, vindecea, vinerita.
Hemoroizi- afin aglica, albastrele, aloe, anghinare, armurariu, asmatui, brad, brustur, brustur dulce, bujor, buberic, busuioc salbatec, carpen, cartof, castan comestibil, castan salbatec, capsun, catina, ceapa, cerentel, coada calului, coada soricelului, cretisoara, cretusca, crusin, lemn canesc, limba cainelui, linarita, lumanarica, marar, mur, musetel, nalba, norocel, obligeana, orz, papadie, patlageaua vanata, pedicuta, pelin, plop negru,   porumb, porumbar, prun, rapita, rachita, raculet, rasgoace, salcie, sanisoara, scanteiuta, sclipeti, sfecla rosie, slabanog, sorbestrea, stejar, sofran, tataneasa, traista ciobanului, troscot, ulm, urechelnita, urzica, urzica mica, vinerita, vulturica.  
Hepatita- afin, aglica, anghinare, armurariu, banuti, cartof, caltunasi, cicoare, coacaz negru, coada calului, ienupar, lamai, macris, maslin, menta, orz, papadie, patrunjel, pelin, pir, porumb, pufulita cu flori mici, ridiche neagra, siminoc, sulfina, sunatoare, trifoiste de balta, ventrilica.
Hernie- patrunjelul campului, pecetea lui Solomon.
Hernie de disc- castan salbatec,
Herpes- asmatui, brustur, calomfir, catina, cretusca, lamai, mar, micsunele ruginite, naprasnic, rostopasca, sapunarita, 3 frati patati, turta,
Herpes genital- aloe, naprasnic, nasturel
Hidropizie- asmatui, ceapa, cicoare, ciubotica cucului, coacaz rosu, lacramioare, linarita, papadie, perisor, porumb, ruscuta de primavara
Hidrosadenite- musetel.
Hiperaciditate- ienupar, lamai, mataciune, nasturel, osul iepurelui, patlageaua rosie, pir, praz, prun, soparlita, tarhon, turita mare, telina, vasc.
Hipercolesterolemie- anghinare, mesteacan, papadie, patlagina, patlageaua vanata, porumb, prun, pufulita cu flori mici, schinduf, sfecla rosie, soia.
Hiperemotivitate- brustur dulce,
Hiperexcitabilitate- brustur dulce, tei, valeriana
Hiperexcitatie sexuala- nufar alb, salcie,
Hiperclorhidrie- matraguna.
Hiperglicemie- schinduf
Hiperhidroza- coada calului, matraguna, mesteacan, nuc, pedicuta, pin, podbal, rachitan, salcie, salvie,
Hiperkeratoze- marar.
Hipermenoree- arnica, coada soricelului, cretisoara, maces, naprasnic, pecetea lui Solomon, pelin, roinita, stejar.
Hipertensiune- afin, agris, aloe, alun, anghinare, armurariu, brustur, brustur dulce, cais, cartof, capsun, catina, coacaz negru, cretusca, isop, lamai, leustean, mar, marar, maslin, mesteacan, nemtisori de camp, orez, orz, papadie, paducel, patlagina, patrunjel, pedicuta, pelin, pir, porumbar, priboi, prun, pufulita cu flori mici, rostopasca, rozmarin, ruscuta de primavara, salba moale, secara, sfecla rosie, spanac, sulfina, talpa gastei, tei, traista ciobanului, troscot, telina, tintaura, usturoi, usturoita, vasc, visin, vita de vie, zmeur.
Hipertiroidie- nuc, paducel ,valeriana.
Hipertrofia prostatei- urzica moarta alba.
Hipervascozitate sangvina- lamai, patlageaua rosie, secara, 
Hipoaciditate- catina, roinita, schinel,
Hipodinamie circulatorie- lacramioare
Hipoglicemie- porumb, turta,
Hipomagnezie- turta.
Hipomenoree- aglica,
Hipotensiune- coacaz rosu, rozmarin, traista ciobanului
Hipotonie arteriala- lacramioare, zmeur.
Hipovitaminoza- scorus de munte
Hirsutism- angelica, marar
Icter- anghinare, armurariu, coacaz negru, corn, galbenele, ghimpe, lamai, linarita, morcov, papadie, ridiche neagra, rostopasca, salata, silur, siminoc, telina.
Ihtioza- albastrele, grau, in.
Impetigo- castan salbatec, grau, lasnicior, lumanarica, nuc, porumb.
Impotenta- angelica, catina, ceapa, cimbru, fasole, Ginko-Biloba, Ginseng, linarita, morcov, naprasnic, nasturel, negrilica, nuc, orz, ovaz, pin, praz, priboi, rozmarin, salvie, scai vanat, sparanghel, turta, usturoi, vasc, vindecea, vinerita.
Imunitate scazuta- afin, cartof, capsun, Ginko- Biloba, hrean, macris, morcov, nuc, orz, papadie, pin, usturoi, vasc.
Inapetenta- fenicul, gutui, hrean, lamai, lemnul Domnului, lemn dulce, ridiche neagra, rozmarin, telina.
Incapacitatea de concentrare- coacaz negru,
Incontinenta urinara- arnica, carcel, cimbru, coada calului, ghintura galbena, gorun, patrunjel, rachita, rasgoace, sclipeti, scumpie, turita mare.
Indigestii- albastrele, angelica, cartof, ceapa, coacaz rosu, Ginseng, isop, mataciune, menta, roinita.
Indispozitie- busuioc.
Induratia ficatului- pin.
Induratiile pielii- iarba de Soaldina.
Induratia splinei- pir.
Infarct miocardic- roinita.
Infectii- fenicul, gorun, hamei, lamai, levantica, mar, merisor de munte, molid, musetel, nuc, patrunjel, salcie, scai vanat, tataneasa,  usturoi.
Infectii genito- urinare- ceapa, cicoare, coada soricelului.
Infectii hepatice- armurariu.
Infectii intestinale- albastrele, cimbrisor, coacaz negru, dafin, morcov, sorbestrea, splinuta, varza.
Infectii microbiene si virale- ceapa, coacaz negru, coada soricelului, turta.
Infectii oculare- catina, fenicul.
Infectiile ginecologice- echinaceea, molid, mur.
Infectiile gurii- dafin, papalau.
Infectiile pielii- brad, calomfir, curcubetica, fasole, frasin, jneapan, musetel, nuc, plop negru, pochivnic, turta, usturoita.
Infectii respiratorii- catina, gutui, lumanarica, naprasnic.
Infectii urinare- brad, busuioc salbatec, busuioc, coacaz rosu, curcubetica, dovleac, dumbravnic, echinaceea, fasole, iarba neagra, mar, merisor de munte, molid, mur, musetel, nalba, praz, strugurii ursului, vulturica.
Infertilitate- urzica moarta alba.
Infectii virale- catina, ciubotica cucului.
Infiltrarea grasa a ficatului- isop.
Inflamatia aparatului digestiv- orz.
Inflamatia ficatului- sunatoare.
Inflamatia aparatului genital- strugurii ursului.
Inflamatia cailor respiratorii- iarba mare, marar, mur, orz, plamanarica, smochin.
Inflamatia mucoasei bucale- coacaz rosu, lemn canesc, orz.
Inflamatia nervilor- sunatoare.
Inflamatia ochilor- mar, sanisoara, sclipeti, sunatoare, trifoi rosu.
Inflamatia pielii- naprasnic, nasturel, nuc, turta.
Inflamatia splinei- pepene galben, prun.
Inflamatia urechii- crin alb.
Inflamatia vezicii urinare- telina.
Inflamatii- aloe, brustur, cartof, ciubotica cucului, coacaz negru, hamei, iedera, lichen de islanda, limba boului, musetel, papalau, salcie, schinduf, slabanog, splinuta, tataneasa.
Inflamatii articulare- hrean, mesteacan, mustar negru, drete, tataneasa, turita mare, telina.
Inflamatii ganglionare si glandulare- cimbrisor, hrean, sunatoare.
Inflamatii genitale- galbenele, jneapan, lemn cainesc.
Inflamatii intestinale- in, naprasnic, secara, 3 frati patati.
Inflamatii mamelonare- cimbrisor.
Inflamatiile mucoaselor- rotunjoara, strugurii ursului, trifoi rosu.
Inflamatii oculare- silur.
Inflamatiile pleoapelor- rozmarin.
Inflamatii urinare si renale- coada soricelului, jneapan, mazare, musetel, orz, pin, plop, secara, smochine, zmeur.
Inflamatii venoase- castan salbatec.
Inflamatii vezicale- in, merisor de munte
Inima- cais, calin, cartof.
Insatisfactii sexuale- roinita.
Insolatie- cartof, floarea soarelui, iedera.
Insomnie- anason, angelica, arnica, busuioc, cais, cartof, ciubotica cucului, cretusca, crin alb, dumbravnic, Ginseng, hamei, levantica, limba boului, maghiran, mar, nufar alb, orz, ovaz, paducel, praz, rachita, roinita, salata, salcie, salcam, schinduf, sfecla rosie, sovarf, sunatoare, sofran, talpa gastei, toporas, telina, urzica moarta alba, valeriana, vinarita, virnant.
Instabilitate emotionala- rozmarin.
Insuficienta biliara- afin, cicoare, schinduf, sparanghel.
Insuficienta cardiaca- mar, nufar alb, roinita, rostopasca, troscot, vasc.
Insuficienta circulatiei sangelui- hamei, mustar negru, roinita, sunatoare.
Insuficienta corticosuprarenala- lamai, telina.
Insuficienta hepatica- anghinare, armurariu, cretusca, crusin, fasole, gutui, lamai, morcov, orz.
Insuficienta lactatiei- morcov.
Insuficienta ovariana- catina
Insuficienta pancreatica- anason, fenicul, lamai, lichen, schinduf.
Insuficienta renala- banuti, dovleac, dalac, papadie, sparanghel.
Insuficienta respiratorie- brustur.
Insuficienta secretiei salivare- obligeana,
Insuficienta tiroidiana- ovaz, telina.
Insuficienta transpiratiei- zmeur.
Insuficienta vederii- morcov,
Intertrigo- iarba mare, rachitan.
Intoxicatia sangelui- ulm.
Intoxicatii- anghinare, banuti, capsun, carcel, cretusca, dalac, floarea soarelui, galbenele, ghintura galbena, iarba mare, lichen, macris, menta, nuc, obligeana, osul iepurelui, papadie, patlageaua rosie, pecetea lui Solomon, pir, plop negru, prun, pufulita cu flori mici, rozmarin, schinduf, siminoc, stejar, toporas.
Ipohondrie- armurariu.
Iradiatii- schinduf.
Iritare nervoasa- hamei, levantica, paducel.
Iritatii- angelica.
Iritatia aparatului digestiv- nalba.
Iritatia aparatului renal si urinar- nalba.
Iritatia gatului- limba boului.
Iritatia mucoaselor- pin.
Iritatia ochilor- albastrele, trandafir.
Iritatia pielii- banuti, cartof, floarea soarelui, grau, gutui, patlageaua rosie, mar, nuc, pochivnic, sunatoare.
Iritatia sanului- pin.
Iritatii vaginale- cretusca, 3 frati patati.
Ischemie cardiaca- vasc.
Isterie- angelica, ciubotica cucului, hamei, isop, obligeana, vasc, vinarita.
Imbatranirea prematura- angelica, Ginko- Biloba, Ginseng.
Ingrijirea corporala- lamai.
Inrosirea mainilor- telina.
Inrosirea (iritarea) pleoapelor- albastrele.
Intarzierea cresterii- cais, visin.
Intarzierea dezvoltarii mentale- angelica.
Intepaturi de insecte- brustur, busuioc, ceapa, cimbru, crin alb, cuisoare, crin alb, galbenele, hrean, lamai, lemnul Domnului, levantica, menta, patlageaua rosie, sorbestrea, unguras.
Intretinerea pielii- lamai.
Junghi- batranis.
Lactatie (pentru marirea cantitativa)- busuioc, coriandru, crin de padure, fenicul, marar, patrunjelul campului, porumb, sorbestrea, sporis.
Laringita- anghinare, arnica, brancuta, busuioc de camp, ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, cretisoara, curcubetica, fenicul, isop, jneapan, lichen de islanda, limba boului, lumanarica, mac rosu de camp, nalba, ovaz, patlagina, plumanarica, podbal, sfecla, sorbestrea, turita mare, varza.
Lacrimarea ochilor- cerentel, coada racului, silur.
Leucemie- catina, dovleac, naprasnic, sfecla, telina, tintaura.
Leucopenie- (scaderea numarului de globule albe)- catina, ghintura.
Leucoree-  anin negru, arnica, brustur, busuioc, catina, cerentel, cimbrisor, cimbru de gradina, coada racului, coada soricelului, cretisoara, cretusca, frasin, galbenele, ghiocei, gorun, gutui, hrean, iarba neagra, iasomie de padure, ienupar, isop, lacramioare, lemn cainesc, levantica, mur, musetel, naprasnic, nemtisori de camp, nuc, paducel, pin, plop negru, rachitel, rotunjoara, salcie, salcam, salvie, sclipeti, secara, sfecla, slabanog, smochin, sorbestrea, stejar, sunatoare, soparlaita, tataneasa, 3 frati patati, trifoi alb, trifoi rosu, ulm, urzica moarta alba, vasc, vindecea, vinerita.
Leziuni bucale- busuioc, calapar.
Leziuni cardiace- lacrimioara.
Leziuni cutanate- angelica, coada calului, grau, musetel, nuc, orez, papadie, patlagina.
Leziuni tuberculoase- 3 frati patati.
Leziuni intestinale- angelica.
Leziuni iritante- asmatui, calapar.
Leziuni stomacale- angelica.
Leziuni vegetante- ienupar, nasturel.
Leziuni zemuinde- arnica.
Limbrici- iasomie de padure.
Limfatism- ceapa, hrean, praz, prun, trifoiste de balta.
Limfoame- sfecla.
Lipsa menstrelor- coada soricelului. 
Lipsa poftei de mancare- maces, maghiran.
Litiaze- anason, asmatui, cicoare, coacaz rosu, fasole, feciorica, iarba mare, maces, masline, merisor de munte, morcov, orez, papadie, papalau, patrunjel, perisor, pin, porumb, praz, prun, salata, scaiul dracului, sfecla rosie, strugurii ursului, visin, vita de vie.
Litiaze biliare- armurariu, capsun, ceapa, lemn dulce, feciorica, ghimpe, grau, iarba mare, lamai, maces, ovaz, paducel, patrunjel, patlageaua rosie, patrunjelul campului, pedicuta, pepene galben, ridiche neagra, roinita, rostopasca, scaiul dracului, slabanog, sparanghel, splinuta, trifoiste de balta, telina, ventrilica, vindecea.
Litiaze urinare- alun, banuti, brancuta, capsun, ceapa, ciubotica cucului, lemn dulce, fag, feciorica, fenicul, frasin, ghimpe, hrean, iarba mare, iarba neagra, in, lamai, maces, mar, mesteacan, nap, nuc, ovaz, paducel, patrunjel, patlageaua rosie, pedicuta, pepene galben, pir, plop negru, porumb, pufulita cu flori mici, ridichea neagra, roiba, rotunjoara, scai magaresc, slabanog, sparanghel, splinuta, trifoiste de balta, telina, urzica mica, usturoi, varza, ventrilica, vindecea, vulturica, zamosita.
Lumbago- ardei, batranis, orz, patlageaua vanata, piciorul cocosului, trifoi rosu.
Lovituri- brustur, rozmarin.
Lupus- coada calului, rostopasca.
Luxatii- iedera, pelin, sunatoare, tataneasa.
Maladii cardiace- sunatoare, traista ciobanului, unguras.
Maladii infectioase- arnica, echinaceea, lamai.
Malarie- curcubetica, curpen, fag, lemnul Domnului,
Mamopatii premenstruale- menta, tataneasa.
Mastoidita- aloe, schinduf.
Mancarimi de piele- brustur, busuioc, crusin, mar, patlagina, pir, soparlaita, trifoi rosu.
Matreata- brustur, coada calului, hamei, iedera, limba canelui, nuc, plumanarica, schinduf, trandafir, vetrice, zamosita.
Melena- coada racului, stejar.
Memorie- coada calului, ghimber, limba mielului.
Memorie deficitara- catina, Ginko- Biloba, Ginseng, nuc, obligeana, rozmarin.
Meningita- afin, catina, ceapa.
Menopauza- angelica, busuioc, coacaz negru, coada soricelului, cretusca, curcubetica, Ginseng, marar, porumb, roinita, salvie, sfecla rosie, urzica moarta alba.
Menoragii- armurar, deditei, piperul baltii, trifoiste de balta.
Menstre abundente- coada racului, porumb, schinduf.
Menstre dureroase- cimbru de gradina, lemnul Domnului, musetel, patrunjel, roinita, rozmarin, salata, salcie, secara.
Menstruatii intarziate- ceapa, crin de padure.
Menstruatii perturbate- calapar, carpen, coada soricelului, porumb, salvie.
Menstruatii reduse- fenicul, secara.
Meteorism- angelica, busuioc, coacaz negru, coada soricelului, lamai, mataciune, roinita, rozmarin, salata, salcie, secara.
Metrite- gorun, porumb.
Metroanexita- cerentel, coada soricelului, galbenele, porumb.
Metroragii- afin, coada calului, cretisoara, lemn dulce, frasin, iarba rosie, lemn cainesc, limba mielului, piperul baltii, porumb, rachitan, roinita, scanteiuta, sclipeti, sorbestrea, splinuta, stejar, soparlita, traista ciobanului, trifoiste de balta, urzica moarta alba.  
Mialgii- iedera, spanz.
Miastenii- ghiocei, roinita.
Micoze- afine, arnica, banuti, brustur, ceapa, coada calului, Ginseng, maces, nuc, trandafir.
Micsorarea fluxului menstrual- catina, coada racului, stejar.
Migrene- angelica, anghinare, banuti, busuioc de camp, ceapa, cimbrisor, ciubotica cucului, coacaz negru, cretisoara, fenicul, Ginko-Biloba, grau, hrean, iasomie de padure, lacrimioara, lamai, levantica, lichen de Islanda, lichen de prun, limba mielului, maces, maghiran, ridiche neagra, roinita, rozmarin, ruscuta de primavara, salcam, schinduf, scorus, scorus de munte, sfecla rosie, sunatoare, tei, valeriana, vasc.
Miocardita- ceapa, unguras, vasc.
Miopatie- ghiocei, morcov.
Miopie- afine, corn.
Muscatura de sarpe- maselarita, patlagina, turita mare.
Nastere- angelica, cimbru de gradina.
Nefrite- angelica, anghinare, brustur, capsun, coacaz negru, lemn dulce, ghimpe, iarba mare, mac de gradina, marar, merisor de munte, mesteacan, obligeana, orz, osul iepurelui, porumb, porumbar, pufulita cu flori mici, smochin, spanac, sunatoare, telina, visin, vita de vie, vulturica.
Negi- busuioc, ceapa, coada calului, fag, laptele canelui, lamai, nuc, ricin, rostopasca, smochin.
Nervi- coriandru, mataciune, vasc.
Nervozitate- cimbru de gradina, ciubotica cucului, ciumafaie, coada calului, cretisoara, cretusca, levantica, mar, menta, narcisa alba, patlageaua vanata, salvie, scortisoara, sofran, tei, varza.
Neurastenie- aloe, alun, roinita, scanteiuta.
Neurodermite-  coada calului, 3 frati patati.
Nevralgii diverse- angelica, arnica, brad, carpen, ceapa, cimbrisor, cimbru de gradina, ciubotica cucului, cretusca, dalac, hrean, iarba neagra, iedera, maselarita, musetel, mustar negru, omag, orz, ovaz, patlagina, piciorul cocosului, plop negru, ridiche neagra, salcie, salba moale, sanisoara, soc, spanz, splinuta, sporis, sunatoare, usturoi, vasc, ventrilica, zamosita.
Nevroze- brad, capsun, ceapa, cimbru de gradina, coacaz negru, dalac, dumbravnic, fragi, ghintura, hamei, isop, levantica, magheran, marar, maselarita, maturice, nuc, nufar alb, paducel, patlagina, pin, porumbar, ridiche neagra, schinduf, sparanghel, sunatoare, talpa gastei, valeriana, varza.
Noduli scrofulosi- buberic, varza.
Obezitate- afin, agris, aloe, anghinare, brustur, ceapa, coacaz negru, coacaz rosu, crusin, fenicul, grau, hrean, iarba neagra, iedera, lamaie, mar, mesteacan, orez, osul iepurelui, papadie, patlageaua rosie, porumb, praz, prun, salvie, soc, soia, spanac, trifoiste de balta, telina, ulm, urzica, varza, visin, vita-de-vie.
Oboseala cronica- cicoare, cimbru de gradina, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, cretusca, fenicul, ghintura, Ginko-Biloba, Ginseng, iarba mare, levantica, nuc, roinita, rotunjoara, rozmarin.
Ochi inflamati- banuti, coacaz negru.
Oftalmologie- afin, morcov.
Oligomenoree- curcubetica, galbenele.
Oligurie- ceapa, lemn dulce, fasole, frasin, fumarita, iarba mare, mar, mesteacan, papadie, patlageaua vanata, praz, prun, sunatoare, usturoi, varza, vulturica.
Onanie- hamei, talpa gastei, valeriana
Opareli- grau, maslin, nalba, tataneasa.
Oprirea secretiei de lapte- anin alb, stejar.
Orhita- dalac, echinaceea.
Orjelet- echinaceea, galbenele.
Osteomielita- curcubetica, pochivnic.
Osteoporoza- castan comestibil, coacaz negru, coada racului, coada soricelului, fragi, ghimber, Ginseng, marar.
Otalgii- mar, maslin, usturoi.
Otita- ceapa, cretisoara, crin alb, crin de padure, echinaceea, lamai, usturoi.
Otraviri- dafin, floarea soarelui.
Ovare- dalac, marar, zmeur.
Oxiuraza- afin, iarba mare, lamai, maces,
Palpitatii- arnica, crin, crin de padure, dumbravnic, lacramioare, limba mielului, paducel, patlageaua rosie, roinita, salata, sparanghel, tei, toporas, unguras, vasc.
Paludism- cicoare, lamai.
Panaritiu- ceapa, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, crin, crin de padure, fenicul, grau, lumanarica, maslin, musetel, pecetea lui Solomon, schinduf, sclipeti, secara.
Pancreatita- ceapa, lichen, orz, papadie, patlageaua rosie, pufulita cu flori mici, schinel, siminoc.
Papiloame- busuioc, ricin.
Paralizie faciala- hrean, praz, priboi.
Paralizii- aloe, angelica, brad, carpen, cimbru de gradina, dafin, dalac, dumbravnic, ghimber, ghiocei, limba boului, macris, maselarita, norocel, praz, rozmarin, vasc.
Paraplegii- lacramioare, norocel,
Parazitoze- anason, anghinare, buberic, capsun, ceapa, cicoare, cimbru de gradina, ciumafaie, coacaz negru, coada racului, coada soricelului, corn, crusin, cuisoare, ghintura, maslin, rostopasca, usturoi.
Paraziti capilari- curcubetica, usturoi.
Paraziti intestinali- dalac, fragi, frasin, hrean, Ipcarige, lamai, morcov, negrilica, patlagina, pelin.
Parestezii, pareze- dumbravnic, hrean, iedera, macris, norocel,
Pareza nervilor periferici- ghiocei, vasc.
Parkinson- catina, Ginko-Biloba.
Parodontoza- brad, coacaz negru, hrean, nasturel, scaiul dracului, scai vanat, sovarf.
Pecingine- angelica, babornic, coada calului, coada soricelului, crusin, dalac, fasole, lumanarica, macris, mar, maslin, mesteacan, naprasnic, nuc, plamanarica, spanac, stanjenei, turta, urechelnita.
Pediculoza- cimbru de gradina, curcubetica, iedera.
Pelada- anghinare, hrean, mustar negru.
Pelagra- limba boului, naprasnic, schinduf.
Pemfigus- asmatui, brusture, cerentel.
Periartrite- mustar negru, patlageaua rosie,
Pericardita- castan salbatec, ceapa.
Periflebite- alun, castan comestibil, usturoi.
Pete pe piele- asmatui, batranis, babornic, coada soricelului, ghiocei, hrean, laptele canelui, lamai, mesteacan, papadie, patlagina, pecetea lui Solomon, ricin, scai magaresc, urechelnita.
Picioare reci- hrean, Ginko-Biloba, usturoi.
Picioare sensibile- lamai, grau, iedera.
Pielite- jneapan, merisor de munte, osul iepurelui, pin, strugurii ursului, visin, zamosita.
Pierderea memoriei- catina, Ginko-Biloba, nuc.
Pierderi seminale- cerentel, stejar.
Pigmentatii diverse- lamai, mesteacan, patrunjel.
Pilo- nefrite- ghimpe, marar, pir, roiba.
Piodermita- arnica, cerentel, cimbru de gradina, galbenele, plop negru, sclipeti.
Pioree- maslin, salba moale.
Pistrui- batranis, bobornic, ceapa, fragi, ghiocei, hrean, lamai, mesteacan, patlagina, pecetea lui Solomon, scai magaresc, soc, trandafir, urechelnita.
Plagi- alun, angelica, anghinare, arnica, calapar, ceapa, cimbrisor, ciubotica cucului, coada soricelului, cretisoara, cretusca, curcubetica, dalac, dumbravnic, echinaceea, frasin, hrean, iarba de Soaldina, iarba neaga, jneapan, lamai, lemnul Domnului, maces, mar, mesteacan, naprasnic, nuc, pelin, sapunarita, smochin, sorbestrea, spanac, sunatoare, tataneasa, trifoiste de balta, turta, telina, ventrilica, vindecea.
Pleoape cazute- albastrele, silur.
Pleoape inrosite- asmatui, mac rosu de camp.
Pleurite- ceapa, cimbru de gradina, nalba, porumb, ruscuta de primavara, ulm.
Pletora- lamai, mar, patlageaua rosie, pepene galben, salata, varza, visin, vita de vie.
Pneumonie- ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, hrean, lichen, mustar negru, nufar alb, omag, pin, smochin, vinerita.
Podagra- pecetea lui Solomon, porumb.
Pojar- lamai, mac rosu de camp, maces.
Polinevrite- ceapa, Ginseng, hrean, spanz.
Polipi- coada calului, obligeana.
Polipi uretrali- hrean, piperul baltii.
Poliomielita- echinaceea, micsunele ruginite.
Polutii nocturne- hamei, nufar alb.
Porfirie- asmatui, castan comestibil.
Presbitie- afin, morcov, telina.
Prevenirea cancerului- lamai, morcov.
Prevenirea racelilor- cuisoare, maces.
Prevenirea ridurilor- castravete, lamai, masline.
Prevenirea senescentei- praz, prun.
Prolaps rectal- gorun, gutui, nalba.
Prostata- aloe, bostan, coacaz negru, curpen, dalac, dovleac, echinaceea, feciorica, ghimpe, iarba neagra, pepene galben, praz, prun, pufulita cu flori mici, rasgoace, roinita, spanac, sparanghel, strugurii ursului, vasc.
Prurigo- afin, angelica, anghinare, asmatui, carpen, coacaz negru, coada calului, cretisoara, curcubetica, lemn dulce, fasole, iarba mare, lacrimioara, levantica, marar, menta, musetel, nasturel, nuc, ovaz, piciorul cocosului, rachitan, roinita, scumpie.
Psihoze- obligeana, roinita, valeriana.
Psoriazis- albastrele, angelica, coacaz negru, grau, ienupar, lasnicior, menta, mur, nuc, orez, osul iepurelui, patlagina, pin, pir, rostopasca, sapunarita, soc, 3 frati patati, telina, urzica mica,
Purpura- arnica, brad, urzica mica.
Ramolisment- lemn cainesc, nuc, Ginko-Biloba.
Raceli- albastrele, anghinare, brustur, busuioc, carpen, calin, ceapa, cimbru de gradina, ciubotica cucului, coacaz negru, ghimber, hrean, isop, levantica, lichen de Islanda, limba boului, limba mielului, matreata bradului, musetel, mustar negru, obligeana, orz, pin, pir, salcie, salvie de camp, scortisoara, sfecla, smochine, soc, tei, toporas, trifoi alb, turta, telina.
Radiatii- catina, coacaz negru.
Rahitism- ceapa, morcov, nasturel, nuc, praz, prun, ridiche neagra, spanac, varza.
Raguseala- anghinare, arnica, brancuta, busuioc de camp, cimbrisor, cimbru de gradina, coacaz negru, dafin, gutui, lichen, limba boului, lumanarica, menta, patrunjelul campului, plamanarica, podbal, telina, ventrilica.
Raie- crusin, iedera, lemn cainesc, pin.
Rani- aloe, alun, arnica, asmatui, brad, brustur, buberic, busuioc, calapar, catina, canepa codrului, cicoare, cimbrisor, cimbru de gradina, ciumafaie, coada calului, cretisoara, crin alb, crin de padure, curcubetea, drete, echinaceea, fag, fenicul, frasin, galbenele, Ginseng, gorun, gutui, hrean, iarba mare, iarba rosie, in, Ipcarige, isop, jneapan, lemn cainesc, lemn dulce, levantica, lichen, limba canelui, limba mielului, lumanarica, maces, maghiran, marul lupului, mataciune, merisor de munte, molid, musetel, nalba, naprasnic, nuc, obligeana, orez, paltin de camp, patlagina, patrunjelul campului, pedicuta, pelin, perisor, pin, piperul baltii, plamanarica, plop negru, podbal, priboi, rachitan, rachita, rasgoace, rodul pamantului, roinita, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, nalba moale, salvie, salvie de camp, sanisoara, scai magaresc, scaiul dracului, schinduf, schinel, sclipeti, sfecla, soc, sorbestrea, sovarf, splinuta, stanjenei, steregoaie, strasnic, sunatoare, sofranas, stevie, talpa gastei, talpa matei, toporas, trifoiste de balta, turita mare, turta, tintaura, ulm, unguras, urzica, usturoita, ventrilica, vindecea, vinerita, volbura.
Rani ale colului uterin- brad, galbenele.
Rani anale- brad, gorun, stejar.
Rani purulente- brad, ceapa, cerentel.
Rani zemuinde- catina, coada racului, stejar.
Rau de mare- lichen.
Rectocolite- afin, angelica, corn, galbenele, mar.
Regenerarea tesuturilor- aloe, anghinare, telina.
Reglarea ciclului menstrual- calapar, galbenele.
Regurgitari- cretisoara, cuisoare.
Remineralizare- agris, coada calului.
Retentia apei- anghinare, ceapa, coada calului, cretisoara, dalac, papadie, splinuta.
Retentie azotata- leustean, sparanghel.
Retentie urinara- asmatui, babornic, fasole, limba mielului, mei pasaresc, osul iepurelui, patrunjelul campului, rasgoace, scai vanat, trifoiste de balta, telina, vita de vie.
Retinopatii- afin, silur.
Reumatism- afin, agris, aloe, anason, angelica, anghinare, anin alb, asmatui, brad, brustur, buberic, carpen, capsun, catina, canepa codrului, ceapa, cicoare, cimbrisor, ciubotica cucului, ciumafaie, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coriandru, cretusca, dafin, dalac, drete, drobita, fasole, fragi, frasin, ghimber, ghintura, grau, hamei, iarba mare, iarba neagra, iedera, Ipcarige, lamai, lasnicior, lemn cainesc, levantica, limba boului, limba mielului, mar, marar, merisor de munte, mesteacan, molid, morcov, mustar negru, mutatoare, naprasnic, nuc, obligeana, orz, osul iepurelui, papadie, papalau, patlagina, patlageaua rosie, patlageaua vanata, pecetea lui Solomon, pedicuta, pepene galben, piciorul cocosului, pin, pir, plamanarica, plop negru, podbal, porumb, praz, pin, ridiche neagra, rozmarin, salata, salcie, salvie, schinduf, schinel, scorus, scorus de munte, siminoc, soc, spanac, spanz, splinuta, sporis, strugurii ursului, sunatoare, sofranas, tarhon, 3 frati patati, trifoi rosu, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, untul pamantului, urzica, urzica mica, usturoi, ventrilica, visin, vita de vie.
Rezistenta la frig scazuta- hrean, lamai, maces.
Riduri- fragi, gutui.
Rinichi- albastrele, aloe.
Rinite- busuioc, busuioc de camp, cimbru de gradina, ciubotica cucului, coada soricelului, echinaceea, hrean, orz, pir, ridiche neagra, salcie, 3 frati patati.
Rinite alergice- busuioc, coada soricelului, 3 frati patati.
Rino-sinuzite- cimbru de gradina, ciubotica cucului, echinaceea, hrean, maces, mustar alb, 3 frati patati.
Rupturi si intinderi musculare- galbenele, tataneasa.
Sangerarea gingiilor- cerentel, coada calului.
Sangerari menstruale puternice- salcie, stejar.
Sangerari nazale- coada racului, urzica moarta alba.
Sangerari uterine- coada calului, coada racului, stejar.
Sani atoni, vestejiti- cretisoara, iedera, marar, zmeur.
Sani durerosi- menta, nalba.
Sarcina- mar, roinita, schinduf.
Sarcoame- floarea soarelui, rostopasca.
Scabie (raie)- busuioc, cimbru de gradina, coada soricelului, iedera, macris iepuresc, mar, menta, porumb.
Scarlatina- limba mielului, zmeur.
Sciatica- castan salbatec, deditei, hrean, iedera, macris iepuresc, ridiche neagra, sunatoare, tintaura, vasc.
Scleroza vaselor de sange din creier- Ginko-Biloba, scorus de munte, usturoi, vasc.
Scleroza- ceapa, scorus de munte, usturoi.
Scleroza in placi- angelica, cimbru de gradina, Ginseng, limba boului, macris iepuresc, pin.
Scleroza renala- ceapa, urzica moarta alba.
Scorbut- brancuta, cretisoara, lamai, limba boului, spanac, varza, zmeura.
Scrofuloza- hrean, lasnicior, nuc, papadie, patlageaua vanata, 3 frati patati, telina.
Scurgeri ale ochilor- lacramioare, silur.
Scurgeri ale urechilor- lacramioare, urechelnita.
Scurgeri de sange- coada racului, iedera.
Scurgeri vaginale- galbenele, ghiocei, sfecla rosie, sunatoare, trandafir, 3 frati patati.
Seboree- capsun, hamei, hrean, lamai, patlageaua rosie, podbal, stejar, urzica, varza.
Sechele dupa fracturi- brustur, castan salbatec, tataneasa.
Secretie vaginala insuficienta- marar, patrunjel.
Secretii salivare- mar, menta.
Sedativ cardiac- limba mielului, talpa gastei.
Sedativ nervos- deditei, talpa gastei, valeriana.
Sedentarism- mar, pepene galben.
Senectute- ceapa, lamai, spanac, varza, visin.
Septicemie- arnica, echinaceea.
Sida- catina, echinaceea.
Sifilis- curcubetica, lamai.
Silicoza pulmonara- pochivnic, podbal.
Sincope- angelica, roinita.
Sindrom azotermic- pir, turita mare
Sindrom de malabsorbtie- lamaie, turta.
Sindrom dispeptic- anghinare, turita mare.
Sindrom premenstrual- coada soricelului, Ginko- Biloba.
Sindrom Raynoud- Ginseng, mustar negru, nuc.
Sinuzita- carcel, coriandru, hrean, obligeana, ridiche neagra, varza.
Slabiciunea muschiului inimii- arnica, catina.
Slabiciune generala- angelica, coacaz rosu, coada calului, Ginseng, nuc.
Slabiciune musculara- cretisoara, nuc.
Somnolenta- ardei iute, coacaz negru, piper.
Spasme- dafin, dalac, ovaz, pedicuta, salata, salvie, scortisoara, stanjenei, vasc.
Spasme digestive- feciorica, mataciune, menta, micsunele ruginite, roinita, usturoi, zmeur.
Spasme musculare- cerentel, nuc.
Spasme vaginale- angelica, pedicuta, salata.
Spasm sanguin cerebral- Ginko- Biloba, usturoi.
Spasmofilie- coada calului, tataneasa.
Spasm piloric- coada racului, cuisoare.
Spermatoree- hamei, salata.
Splina- drobita, pir, saschiu.
Spondiloza- castan salbatec, iarba mare, ovaz, plop negru, salcie, scorus de munte, sunatoare.
Stafilococi, streptococi- brustur, cimbrisor, cimbru, fasole, licheni, naprasnic, nuc, pelin,  plop negru, pochivnic, scumpie.
Stari congestive- brustur, patlageaua rosie.
Stari de iritabilitate- sunatoare, tei.
Stari de oboseala- caise, catina, sunatoare.
Stari depresive- sunatoare, talpa gastei.
Stari febrile- alun, lichen, mar, musetel, smochine, unguras, zmeur.
Stari gripale- lamaie, sovarf.
Stari inflamatorii digestive- morcov, nalba, patlageaua rosie.
Stari nervoase- crin alb, macris iepuresc, mataciune, obligeana, paducel, roinita, tei.
Stari spastice a vezicii biliare- cuisoare, talpa gastei.
Sterilitate feminina- angelica, busuioc, curcubetica, grau, naprasnic, nemtisori de camp, ovaz, salvie, turte, telina, vasc.
Sterilitate masculina- angelica, busuioc, catina, curcubetica, grau, orz, ovaz, telina.
Stimularea circulatiei periferice- ardei iute, hrean, ienupar.
Stimularea ficatului- anghinare, coada soricelului.
Stimularea functiei sexuale- busuioc de camp, telina.
Stimularea secretiei de lapte- schinduf, soc.
Stimularea sistemului nervos- busuioc de camp, nuc.
Stimulent general- levantica, nuc.
Stomatite- afin, angelica, anin alb, anin negru, asmatui, capsun, ceapa, cerentel, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, cretisoara, dracila, dud, echinaceea, fumarita, gorun, gutui, lamai, matreata bradului, mur, musetel, nalba, naprasnic, nasturel, orz, osul iepurelui, patlagina, priboi, raculet, salvie, sclipeti, smochine, sovarf, sunatoare, soparlaita, tataneasa, trandafir, turita mare, urechelnita.
Stres- alun, angelica, crin alb, Ginseng, leustean, levantica, pin,
Striuri uretrale- curpen
Sughit- marar, scortisoara, vasc.
Supuratii- coada calului, coada racului, secara, urzica.
Surmenaj- anason, catina, ceapa, coacaz negru, fasole, grau, levantica, orez, orz, ovaz, prun, tei, telina.
Socul sindromului toxic- anghinare, Ginko- Biloba.
Tabagism- pedicuta, valeriana.
Tahicardie- leustean, maturice, narcisa alba, paducel, ruscuta de primavara.
Taieturi- albastrele, aloe, anin alb, calapar, ceapa, cicoare, ciumafaie, coacaz negru, crin de padure, hrean, margareta.
Ten iritat- lumanarica, musetel, orez.
Ten seboreic- brustur, cimbrisor, cimbru de gradina, coada racului, lamaie.
Tenie- dovleac, dud, nuc.
Tensiune cerebrala- deditei, levantica, talpa gastei.
Tensiune oscilanta- paducel, vasc.
Ten uscat- coada soricelului, floarea soarelui, maslin, nalba.
Toxicoza gravidelor- steregoaie, usturoi.
Toxiinfectii alimentare- anason, menta, musetel, nasturel, nuc.
Traheite- ceapa, iarba mare, jneapan, lemnul Domnului, lemn dulce, leustean, lichen, lumanarica, nalba, patlagina, plamanarica, scai vanat, sovarf, vasc.
Traheobronsite- mustar negru, porumb, ridiche neagra, smochine, telina.
Transpiratie excesiva- anin alb, anin negru, calin, dalac, gorun, mesteacan, nuc, pir, salcie, salvie, stejar.
Traumatisme- brustur, tataneasa, usturoita.
Tricomonas- galbenele, hamei, iasomie de padure, tataneasa.
Tricofitie- marul lupului, porumb.
Trigliceride in exces- Ginseng, lamaie.
Tristete- roinita, salcie.
Tromboflebita- aloe, catina, grau, grausor, limba boului, limba cainelui, pecetea lui Solomon, prun.
Tromboze- ceapa, ghiocei, salata, talpa gastei, usturoi.
Tuberculoza- afin, aloe, alun, angelica, capsun, catina, coacaz negru, coada calului, fasole, fragi, frasin, Ginseng, gutui, hamei, hrean, lamai, lichen, merisor de munte, naprasnic, navalnic, nuc, pepene galben, pin, plamanarica, plop negru, rostopasca, salcie, schinduf, sfecla rosie, tataneasa, trandafir, troscot, turita mare, turta, telina, urzica moarta alba, usturoi, zmeur.
Tulburari ale permeabilitatii capilare- brad, hrean, lamai.
Tulburari ale secretiei biliare- anason, capsun, coacaz rosu, fragi, frasin, sunatoare.
Tulburari ale sistemului nervos- pelin, rozmarin, talpa gastei.
Tulburari cardiace- cretusca, deditei, paducel, rozmarin, unguras, valeriana.
Tulburari de apetit- ghintura, pelin, pepene galben, pepene rosu.
Tulburari de ciclu menstrual- angelica, cimbru de gradina, cretisoara, dracila, leustean, patrunjel, rozmarin.
Tulburari de circulatie- afin, arnica, castan salbatec, coada soricelului, dalac, Ginseng, ienupar, porumb, usturoi.
Tulburari de crestere la copii- castan, caise, turta.
Tulburari de echilibru- Ginko-Biloba, Ginseng.
Tulburari de memorie- crin alb, crin de padure, Ginko-Biloba, nufar alb.
Tulburari de menopauza- paducel, pir, soia, talpa gastei, vasc.
Tulburari digestive- fragi, frasin, ghimber, levantica, musetel, obligeana, praz, salvie, schinduf, sovarf, vita de vie.
Tulburari dispeptice- musetel, podbal, tarhon.
Tulburari endocrine- marar, porumb, salcie, zmeur,
Tulburari gastro- intestinale- ciubotica cucului, coriandru, cretusca, nalba, papadie, ridiche neagra, roinita, salvie, siminoc.
Tulburari hormonale- coacaz negru, soc, zmeur.
Tulburari mentale- Ginko-Biloba, papadie, roinita.
Tulburari nervoase- arnica, roinita, salvie, talpa gastei, vasc.
Tulburari neuro vegetative- grau, obligeana, roinita, ruscuta de primavara, talpa gastei.
Tulburari ovariene- limba mielului, roinita, zmeur.
Tumori- angelica, banuti, brustur, catina, ceapa, Ginseng, grau, iarba de Soaldina, macris, marar, patrunjel, rostopasca, stanjenei, turita mare, telina, usturoi, varza, vasc.
Tumorile anusului- brustur, canepa codrului, marul lupului.
Tumori maligne- brustur, coada calului, galbenele, hrean, marar, schinduf, toporas.
Tumorile tubului digestiv- lichen, roinita.
Tumorile vaginului- canepa codrului, marul lupului, rostopasca, tataneasa.
Tuse- aloe, amareala, ardei, banuti, brad, brancuta, busuioc de camp, carpen, calin, carcel, ceapa, cervana, cicoare, ciubotica cucului, coacaz negru, coacaz rosu, coada soricelului, cretusca, curpen, feciorica, ghimber, gutui, hrean, iarba mare, iedera, in, Ipcarige, isop, jneapan, lemnul Domnului, lemn dulce, levantica, limba boului, limba mielului, lumanarica, mac rosu de camp, mar, menta, merisor de munte, molid, nap, navalnic, obligeana, omag, orz, ovaz, patlagina, pin, plamanarica, plop negru, podbal, praz, ridiche neagra, salcam, salvie de camp, scai magaresc, scai vanat, scorus de munte, smochine, stanjenei, sofran, sofranas, talpa matei, tataneasa, tei, toporas, usturoi, vasc, ventrilica, vinerita, volbura, zmeur.
Tuse astmatica- cimbru de gradina, salcam.
Tuse convulsiva- cimbrisor, cimbru de gradina, dalac, echinaceea, porumbar, salata, salcam, scai vanat, sovarf, unguras, urzica moarta alba, varza, vasc.
Tuse cu secretii muco- purulente- ceapa, podbal, 3 frati patati.
Tuse pe baze nervoase- deditei, maselarita, salata.
Tuse spastica- cimbru de gradina, rostopasca, unguras, vasc.
Tuse uscata- anason, ceapa, crin alb, crin de padure.
Tiuituri in urechi- ceapa, urechelnita, usturoi.
Ulcer varicos- (de gamba)- arnica, brad, castan salbatec, coada soricelului, cretisoara, curcubetica, dalac, dumbravnic, iarba mare, isop, maces, musetel, nuc, papadie, pochivnic, rapita, rachitan, roinita, rostopasca, salvie, scanteiuta, sclipeti, soparlaita, tataneasa, turita mare, turta, urzica, urzica mica, usturoi, varza, vindecea.
Ulceratii- busuioc, calapar, coacaz negru, coada soricelului, gutui, hamei, iarba rosie, lemn cainesc, limba mielului, lumanarica, maces, musetel, nalba, nasturel, ovaz, patlagina, podbal, rachita, roinita, salvie, sapunarita, tintaura, usturoita, ventrilica.
Ulceratii ale pielii- alun, angelica, anin alb, anin negru, asmatui, brad, brustur, catina, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coada racului, cretusca, crin de padure, crusin, curcubetica, dracila, drete, feciorica, fragi, frasin, gorun, iarba neagra, lemnul Domnului, lemn dulce, leustean, limba cainelui, marul lupului, mesteacan, salcie, schinel, soc, sorbestrea, spanac, sporis, sunatoare, telina, unguras, vinarita.
Ulceratii atone- hrean, iedera, levantica, patlagina, plamanarica, sclipeti, urzica moarta alba.
Ulceratii canceroase- brustur, coada calului, canepa codrului, ienupar, marul lupului, rostopasca, tataneasa.
Ulceratii infectate, supurate- albastrele, brustur, cimbru de gradina, jneapan, patlagina, pelin, plamanarica, salcie.
Ulceratii stomacale sau duodenale- aloe, angelica, arnica, brustur, busuioc, capsun, ceapa, coada calului, coada soricelului, coriandru, frasin, galbenele, lamai, macris, marul lupului, morcov, nuc, obligeana, orz, patlagina, patrunjel, plamanarica, porumb, prun, pufulita cu flori mici, roinita, rostopasca, salcam, scai magaresc, scaiul dracului, scanteiuta, schinduf, sunatoare, tataneasa, troscot, turita mare, telina, tintaura, varza, vulturica.
Ulceratii zemuinde- brustur, canepa codrului.
Umflaturi diverse- afin, arnica, catina, ciubotica cucului, coada calului, coriandru, patlagina, pelin, slabanog, talpa gastei, urzica moarta alba.
Uricemie- afin, mesteacan, deditei, jneapan, pin, pir, porumb, strugurii ursului, zmeur.
Urinari dificile- ceapa, dovleac, pir, pufulita cu flori mici, soc.
Urticarie- anason, brustur, catina, coacaz negru, fumarita, grau, menta, mesteacan, piciorul cocosului, porumb, rachitan, ridiche neagra, scumpie, 3 frati patati, trifoi rosu, valeriana.
Uscaciunea tegumentelor- albastrele, floarea soarelui, grau, masline, nalba.
Usurarea durerilor la nastere- lemnul Domnului, lemn dulce.
Vaginite- angelica, busuioc, coada soricelului, cretusca, echinaceea, frasin, galbenele, gorun, hamei, musetel, nalba, pelin, pin, rachitan, salcie, sunatoare, tataneasa, turita mare, urzica, urzica moarta alba.
Varice- afin, aloe, alun, anason, armurar, castan comestibil, castan salbatec, catina, ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, dracila, galbenele, grausor, hrean, lamai, mur, naprasnic, papadie, paducel, pecetea lui Solomon, praz, priboi, revent, salata, salcie, salvie, tataneasa, troscot, tintaura, urzica mica, urzica moarta alba, usturoi, visin, vita de vie.
Varsaturi (voma)- anason, armurar, busuioc, cerentel, ciubotica cucului, coada calului, coada soricelului, cuisoare, gutui, lamai, mar, mataciune, menta, pelin, scumpie, siminoc, turita mare, tintaura, valeriana.
Vanatai- brad, calapar, coada calului, telina.
Vascozitate sangvina- lamai, sparanghel.
Vergeturi- coada calului, cretisoara, iedera.
Vertij- anason, ciubotica cucului, Ginko-Biloba, roinita, rozmarin.
Veruci- busuioc, fag, ienupar, laptele canelui, morcov, ricin, smochine.
Vicii ale sangelui- patrunjel, saschiu.
Viermi intestinali- aloe, anason, calapar, cimbrisor, coriandru, fag, feciorica, lamai, levantica, linarita, maces, maslin, nasturel, nuc, pelin, prun, ridiche neagra, rodul pamantului, sapunarita, siminoc, smochine, spanac, turta, telina, urechelnita, varza, vetrice.
Viroze- afin, aloe, orz, sfecla rosie.
Vitalitate scazuta- catina, grau, ovaz, orz.
Vitiligo- afine, coada soricelului, corn, smochine, telina.
Vopsirea parului- drobita, musetel. Zgomote in urechi- anason, paducel, roinita, vasc. Xeroze- grau, in, nalba.
http://www.scritube.com/medicina