Pentru cititorii blogului

INVATA... ”Iti trimit o lumina, ca sa te imbratiseze cu iubire, Iti trimit o lumina, ca sa te aline cu iubire. Ca si tu sa iubesti, sa respecti si sa pretuiesti Acea fiinta unica ce tu insuti esti, Precum si fiecare fiinta a acestei lumi, Fiecare unica, fiecare s...peciala si fiecare mult iubita. Fie ca tu sa poti vedea bunatatea si frumusetea ta Reflectata oriunde ai privi, dar si in ochii celor care te privesc. Fie ca tu sa gasesti multumirea si uimirea copilareasca In fata darurilor pe care ni le ofera, din abundenta, Viata. Fie ca splendoarea fiintei tale Sa fie ghidul care sa iti calauzeasca limbajul, gandurile si actiunile. Fie ca durerea si frica cu care te-ai confruntat poate vreodata Sa se transforme in putere, intelegere si compasiune. Fie ca lumina fiintei tale sa radieze pace si armonie, Oriunde vei pasi si oriunde te vei afla. Fie ca fiinta ta sa cunoasca bucuria si fericirea, Facand din fiecare clipa o sarbatorire a vietii. Fie ca bunastarea si generozitatea ta Sa fie daruri pe care chiar tu insuti le impartasesti in jurul tau. Si fie ca bunatatea sufletului tau sa-i mangaie pe cei din jurul tau, ca un balsam vindecator, ca parfumul dulce al florilor. Fie ca tu sa ai parte de intregire, de sanatate si de bine, Si sa-i imbratisezi cu compasiunea ta si pe cei care sunt in suferinta. Fie ca lumina puritatii si perfectiunii tale Sa imprastie aburii discordiei, disperarii sau conflictului. Fie ca inteligenta si intelepciunea mintii tale deschise catre Infinit Sa-ti confere claritate, chiar si atunci cand lumea pare pierduta in confuzie. Fie sa cunosti si sa ai credinta in faptul ca esti perfect iubit, perfect ingrijit si perfect ajutat de catre Iubirea Infinita a Divinitatii - acum si intotdeauna. Fie ca sa ai cu adevarat parte de comoara fermecata a Recunostintei, care face ca totul sa devina Paradis. Si fie ca tu sa poti sa te opresti putin in fiecare zi, Ca sa-ti reamintesti aceasta binecuvantare. Prin care sa invoci adevarata splendoare a fiintei tale, Si sa oglindesti si tu, pentru ceilalti, splendoarea fiintei lor adevarate. Iti trimit aceasta raza de lumina, Ca sa vindece cu iubire, tot ceea ce este de vindecat.”Nota* Nicio terapie prezentata pe acest site nu inlocuieste vizita la medic,controlul medical si recomandarile primite .

luni, 7 iunie 2010

SFATURI UTILE CAND NU MAI POTI SI TE AUTOINVINOVATESTI

Fiecare dintre noi s-a confruntat macar o data in viata cu o despartire. Fie ca am incheiat o relatie, o casnicie sau am pierdut pe cineva drag din familie… Ignorandu-ne parca suferinta, viata si-a continuat cursul… Cum sa trecem mai departe? Cum sa nu ne mai sfasiem in suferinta? Cum sa ne vindecam?
V-ati intrebat vreodata ce anume tindem sa evitam cu orice pret?
Suferinta si drumul anevoios catre vindecare! Si totusi, atunci cand avem de-a face cu o situatie dureroasa, suntem capabili ca prin energia noastra, prin forta spiritului sa atingem „esenta” si sa pasim pe calea catre vindecare.
De-a lungul vietii… relatiile sunt dascalii nostri cei mai de pret. Ele oglindesc adesea problemele pe care este nevoie sa le vindecam sau actioneaza ca si catalizatori pentru schimbarile pe care este nevoie sa le facem. Si, da, tot relatiile sunt acelea care ne ajuta sa ne extindem capacitatea de a ne apropia tot mai mult de iubirea neconditionata…
Primul pas? Acceptarea propriilor sentimente!
Unii dintre noi am fost invatati inca din copilarie ca nu este bine sa ne exprimam emotiile, sa ne aratam sentimentele. De aceea consideram ca a ne exprima emotiile, sentimentele, ne face sa parem slabi si vulnerabili in ochii celorlalti. Si astfel jucam de-atatea ori rolul unor indivizi „perfecti”…, pretinzand ca suntem altfel decat suntem cu adevarat.
Traind si constientizandu-ne sentimentele, suntem cu un pas mai aproape de acele zone din viata noastra care se cer a fi „vindecate”, si, totodata, ne apropiem tot mai mult de conexiunea cu ceea ce reprezinta forta noastra interioara.
Pornind pe drumul sentimentelor si al vindecarii, intr-o prima etapa este nevoie sa identificam sentimentele pe care le traim in afara de furie si teama (asta pentru ca aceia dintre noi care nu sunt obisnuiti sa-si traiasca/accepte sentimentele, le identifica mult mai usor pe acestea doua).
Emotiile pe care le traim sunt de fapt cele pe care am ales sa le traim. Si multi dintre noi ne-am inabusit trairile pentru atat de mult timp incat de-a dreptul nu mai stim ce simtim…
Si asta se intampla deseori la persoanele care sar dintr-o relatie in alta… Avem nevoie sa invatam sa patrundem dincolo de ceea ce credem ca simtim, in profunzimea emotiilor care cumva s-au pierdut…
Uneori incepem sa lucram cu emotiile pe care le simtim ca fiind cele mai puternice. Si, da, este nevoie sa simtim intr-adevar aceste emotii. Intelectualizarea este un mecanism de “siguranta” care ne protejeaza de acele lucruri din trecut pe care nu suntem in stare sa le depasim.
Secretul consta insa in a descoperi cand o credinta sau o reactie nu ne mai foloseste, sa curatam, sa purificam si sa o inlocuim cu o credinta noua, una care sa ne ghideze cresterea, evolutia si abilitatea de a ne trai viata cu un scop. Si nu este posibil sa parcurgem acest drum doar cu gandul… trebuie sa ne permitem ca intr-adevar sa simtim, sa experimentam aceste emotii fara a judeca…
Vine apoi timpul sa le privim, sa le scoatem, sa observam ce simtim atunci cand emotiile ies la lumina.
Fiecare emotie are inserat un mesaj ce ne va condunce catre vindecare.
Ne asumam statutul de victima? Cedam altora controlul?
Suntem fiinte spirituale, iar fiintele spirituale sunt parte a Divinitatii… de care nu pot fi separate. Si daca suntem parte a sursei noastre, a PUTERII SUPREME, atunci si puterile noastre sunt de asemeni nemasurate. Doar ca noi, intr-un fel, nu admitem asta.
Exista doar doua emotii adevarate: IUBIREA si LIPSA IUBIRII… teama. Doar in absenta iubirii, simtim teama si ne consideram ca fiind victime. Victime fiind, cedam puterea altora precum si circumstantelor. In majoritatea timpului alegem sa facem asta in mod inconstient. De ce sa alegem sa cedam altora puterea si controlul asupra vietii si destinului nostru? Si daca am ales, indiferent la ce nivel, putem si sa renuntam la aceasta alegere, nu-i asa?
Uneori suntem suficient de norocosi sa experimentam, dintr-un motiv sau altul, ceea ce putem numi o schimbare radicala. Alteori insa, este nevoie de munca, este nevoie sa ne intoarcem in trecut, sa scoatem afara acele sentimente prezente in momentul in care ne-am asumat rolul de victima. Si asta probabil s-a intamplat in perioada copliariei, intr-o perioada de stres emotional, in urma unui abuz fizic, emotional sau verbal, sau dupa o trauma.
Suntem fiinte extraordinare si suntem capabili sa cream orice realitate dorim sa se manifeste. Astfel ca, daca am identificat trairile, ne-am amintit care a fost scopul pentru care ne-am asumat oare statutul de victima?
Obiectivul nu este sa ne judecam si sa consideram ca am gresit in acel moment, ci sa identificam ce nevoie ne-am alimentat si daca acum, in prezent, acest statut ne mai serveste la ceva…
Este nevoie sa sesizam, sa ascultam ce raspuns primim. Pot fi cuvinte, sau pot sa fie ganduri care apar in timp ce privim la TV sau citim o carte, discutam cu cineva… Daca insa ascultam, daca suntem vigilenti, vom primi si raspunsul.
Ce se ascunde in spatele celei de-a treia usi…?
Si acum, poate… partea ceva mai dificila. Partea pe care am blocat-o pentru ca era prea dureros sa o privim: rolul nostru in acea situatie. In cadrul fiecarui eveniment din viata noastra care are suficient impact incat sa ne darame…exista un motiv pentru care am ales sa ne implicam, sa participam.
O sa ganditi probabil…cum este posibil sa aleaga un copil sa fie abuzat? Sau cum sa aleg sa ma casatoresc cu un alcoolic? Exista un motiv,exista o cauza pentru care aceste lucruri se intampla! Trebuie doar sa intrebam si sa fim dispusi sa ascultam.
Raspunsul se leaga intotdeauna de lectia pe care o avem de invatat, indiferent cat este de dureroasa. Uneori, alegem sa participam cu rolul de victima pentru mai multe motive, cum ar fi:
1. Sa ne vindecam pe noi si sa ii vindecam pe ceilalti.
2. Abuzatorul sa aiba o victima si totodata sa afle calea spre lumina,spre vindecare si spre iertare.
3. Multe victime ale abuzurilor, depasind situatia, isi dezvolta anumite abilitati si ii ajuta pe altii.
4. Sa invatam lectia puterii si a propriilor granite.
5. Sa invatam sa ne amintim cine suntem cu adevarat.
Am ales asadar acest „episod” pentru un motiv anume. Si daca ne ascundem de asta, vom continua sa atragem situatii care ne ranesc pana ce vom gasi ocazia sa ne vindecam. Tot ce avem de facut este sa intrebam care este scopul pentru care ne confruntam cu aceasta situatie si sa fim atenti la raspuns. Va veni cu siguranta!
Fiecare persoana, fiecare situatie vine in viata noastra cu un anumit scop! Fie pentru a ne invata o anumita lectie, pentru a ne face sa intelegem care ne este adevaratul scop, pentru vindecare, sau pentru a ne calauzi pasii…
Si, da, este nevoie sa ne amintim ca toate acestea tin de sufletul nostru, de spirit. Perceptia este totul…(PRELUAT DE LA SOLARIS)

Psihosomatica bolilor

Psiho-somatica bolilor

Boala este o atentionare – ne semnaleaza ca ne manifestam dizarmonios. Nu este o pedeapsa, ci o consecinta a faptelor si atitudinilor noastre. Ne oglindeste defectele, ne reflecta erorile. Ne pune fata in fata cu noi insine. Ne indeamna sa ne sesizam neajunsurile si sa ne mobilizam pentru a le transforma in calitati corespondente. De exemplu, teama este o caricatura a prudentei, mania o distorsiune a pasiunii, lenea o degradare a calmului. Boala nu este un dusman, ci, paradoxal, cel mai bun prieten, caci are curajul sa ne spuna verde in fata ce, unde si cum gresim. De aceea atitudinea de a o nega, de a o ignora ca si efect al unui stil de viata dizarmonios este contra-productiva. Aceasta atitudine poate avea ca rezultat camuflarea simtomelor si o falsa vindecare. Dusmanindu-ne boala, ne dusmanim pe noi, caci de multe ori in umbrele din noi se ascund energii puternice si profunde care asteapta sa fie manifestate plenar.
Boala ne semnaleaza instrainarea de sine. Nu o putem vindeca decat daca ne reimprietenim cu noi insine.
Boala este rodul unor convingeri false adanc inradacinate in fiinta celui bolnav. Atat de adanc incat ajung sa ia forme materiale si sa se manifeste la nivelul corpului fizic. In medicina holistica acest fenomen este numit somatizare. Esenta tratamentului consta in dobandirea luciditatii care permite descatusarea de aceste convingeri gresite, generatoare de atitudini si actiuni gresite. Insa, dincolo de aspectul teoretic, lupta este personala, experienta individuala este singura eliberatoare. Nici o filozofie, nici o doctrina, nici o persoana nu vor putea vreodata sa faca treaba pe care fiecare individ o are de facut pentru el. Armonia nu poate fi redobandita decat individual, prin informare si experienta directa, prin explorare si constientizare. Numai astfel procesul vindecarii devine o simpla chestiune de timp, cu singura conditie ca acest timp sa mai fie inca disponibil pentru persoana afectata (modificarile din planul fizic, deci leziunile morfologice, sa nu fie deosebit de severe, iar timpul necesar reversarii bolii sa nu fie mai mare decat poate duce pacientul).
Boala este consecinta unor rezonante distructive pe care cel bolnav le intretine avand falsa convingere ca este una cu ele. Acestea isi au originea in subsolul constintei, inaccesibil in mod obisnuit, dar perceptibil de catre oricine sub forma gandurilor si trairilor degradante. Acolo, in hrubele psihicului, mocnesc reprimate tendintele noastre ascunse, negate, condamnate, natura noastra primara pe care nu vrem sa o recunoastem din cauza prejudecatilor si a inhibitiilor rezultate din constrangerile sociale, familiale, religioase, politice, materiale, personale. Greseala esentiala pe care o comite cel susceptibil de boala este de a se confunda cu aceste manifestari psiho-mentale, de a se lasa cuprins cu totul de valtoarea lor, de a-si lasa claritatea constiintei inecata in mlastina.
Multi oameni adopta trairi si ganduri precum “sunt terminat de nervi”, “sunt verde de invidie”, “mi-e frica de mor”, “mi-e lene de pic” deoarece considera ca asa este firesc – precum in cazul copiilor care ii imita pe cei mari si invata ca trebuie sa fie suparati, agitati, crispati, frustrati, etc. Adoptate initial in mod superficial, tiparele comportamentale devin cu timpul personalitatea omului adult si problema lui cea mai mare.
Boala are ca substrat ignoranta. Un om bolnav isi este siesi strain. Aceasta instrainare poate avea grade variate si se poate referi la diferite aspecte ale fiintei umane. Cea mai severa instrainare va genera si boala cea mai severa (si cea mai greu vindecabila). In acest sens, psihozele si mai ales schizofrenia, sunt considerate in medicina naturala bolile cele mai grave, chiar daca ele nu se asociaza cu modificari vizibile la nivelul corpului fizic. Practic, aceasta fata nevazuta a existentei noastre numita viata interioara face in cele din urma diferenta dintre sanatate si boala, dintre fericire si mizerie, dintre bucuria prezentului si toate conditionarile noastre. Menirea remediilor naturale este aceea de a cataliza procesul de patrundere, lamurire si prefacere interioara, de a directiona efortul launtric, de a-i da coerenta si focalizare. Este o iluzie sa consideram ca simpla administrare a unui remediu exterior sau a altuia poate elimina complet si permanent o anumita suferinta.
Diferitele manifestari patologice sunt o expresie a armoniei universale, in particular a legii actiunii si reactiunii. Simplul fapt de a folosi niste plante, cristale, posturi, regimuri alimentare, diferite tehnici, nu ne anuleaza greselile si pornirile dizarmonioase. Desigur, unele procedee au efecte purificatoare profunde, la multiple niveluri, capabile sa aduca linistea si luciditatea necesare metamorfozarii launtrice. Efectele lor benefice sunt insa menite sa fie insotite intotdeauna de intelegerea trairilor inferioare care au generat boala. Acesta si este scopul final. Odata ce obiceiurile noastre dizarmonioase sunt aduse in campul constintei, intelese si sublimate, toate formele de suferinta generate de acestea incep sa se topeasca de la sine. Pana sa iti dai seama ce se intampla, suferinta va fi disparut cu totul. In momentul cand transformarea s-a produs, boala inceteaza.
Abordarea psiho-somatica a vindecarii are ca premisa corelatia potrivit careia manifestarile in plan psiho-emotional determina manifestarile in plan energetic, care determina la randul lor manifestarile in plan fizic. Asadar, problemele psiho-emotionale, neglijate, negate, reprimate ori incorect tratate vor constitui germenii viitoarelor dezechilibre la nivel energetic si, mai apoi, declansatorii feluritelor afectiuni in plan fizic. Tratarea efectelor grosiere (bolile propriu-zise), o deblocare energetica autentica si incursiunea cat se poate de serioasa si de constienta in tot ceea ce inseamna viata noastra interioara constituie premisele unei vindecari eficiente si durabile (chiar daca uneori lente).
Manifestarile dizarmonioase in plan psiho-emotional sunt evidente imediat, dezechilibrele produse de acestea in plan energetic au o latenta medie de aparitie si pot fi recunoscute atunci cand in corp apar dereglari functionale (adica desi nu exista leziuni la nivelul unor organe, acestea incep sa nu-si mai indeplineasca toate functiile in mod corespunzator), in timp ce manifestarile corespondente in plan fizic au un timp mult mai lung de instalare, devenind evidente dupa nenumarate trairi dizarmonioase in plan psiho-emotional si dupa indelungi disfunctionalitati la nivelul unor organe si sisteme. In aceasta faza – de manifestare fizica – apar leziunile organice iar boala poate fi deja depistata sub aspectul prezentei sale materiale in corp.
Terapia naturala autentica propune o abordare holistica, oferind solutii si remedii menite sa influenteze toate cele 3 planuri (psiho-emotional, energetic si fizic).
Sursa: Terapii Naturiste

Un alt fel de rugaciune....

In inima mea, eu accept Fiinta mea perfecta.

Accept ca bucuria pe care am intentionat-o, exista deja in viata mea.

Accept ca iubirea pentru care m-am rugat, este deja in mine.

Accept ca pacea pe care am cerut-o, este deja in realitatea mea.

Accept ca abundenta pe care mi-am cautat-o, deja imi umple viata.

In adevarul meu, imi accept Fiinta mea perfecta.

Preiau responsabilitatea pentru propriile creatii,

Si toate lucrurile care sunt in viata mea.

Recunosc puterea Spiritului care este in mine,

Si stiu ca toate lucrurile sunt, asa cum ar trebui sa fie.

In intelepciunea mea, accept perfectiunea Fiintei mele.

Lectiile mele au fost alese cu grija, de Sinele meu

Iar acum trec printre ele, in plina experienta .

Calea mea ma duce intr-o calatorie sacra, cu un tel divin.

Experientele devin parte, din Tot Ce Este.

Prin cunoasterea mea, accept Fiinta mea perfecta.

In acest moment, stau pe scaunul meu de aur

Si stiu ca Eu Sunt un inger al luminii.

Ma uit la tipsia de aur - darul Spiritului -

Si stiu ca toate dorintele mele, au fost deja implinite.

Din iubire pentru Sinele meu, accept Fiinta mea perfecta.

Nu fac judecati si nu impovarez cu nimic Sinele meu.

Accept ca totul din trecutul meu, mi-a fost dat din iubire.

Accept ca totul din acest moment, provine din iubire.

Accept ca totul din viitorul meu, va rezulta in imensa iubire.

In Fiinta mea, imi accept perfectiunea.

Si asa este.