Pâinea, dulciurile, carnea, laptele, ouăle, brânza şi chiar unele fructe şi legume, toate conţin cantităţi variabile de grăsime. Află de la prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi ce alimente trebuie să eviţi când ai colesterolul mărit!
Grăsimile alimentare reprezintă principalul pericol pentru o dietă echilibrată şi sănătoasă, atât prin concentraţia lor calorică (9 calorii/gram), cât şi datorită diversităţii formelor şi aspectelor sub care se găsesc. Iată care sunt alimentele care conţin lipide şi reprezintă un factor de risc dacă ai colesterolul mărit:
1. Carnea şi produsele din carne (mezeluri) care prezintă zone albe de slănină: ceafă, cotlet, pulpă, costiţă, salam, cârnaţi, pastă de carne şi tocături, organele (ficat, creier).
2. Ouăle în cantităţi exagerate.
3. Laptele şi produsele lactate: unt, smântână, brânzeturi. Conţinutul în grăsime al brânzeturilor poate varia de la 15% grăsime în brânza de vaci, 30% în telemea şi până la 80% în brânza franţuzească, caşcaval şi brânza topită.
4. Produsele de cofetărie şi patiserie, fie ele dulci sau sărate, au un conţinut de grăsime de 30-80%.
5. Snacks-urile şi orice alimente semipreparate, frumos ambalate şi uşor de ronţăit: napolitane, biscuiţi, covrigei, chips-uri, popcorn, seminţe şi alune prăjite şi sărate.
6. Orice mâncare gătită, prăjită.
7. Pizza
8. Sosurile şi maioneza
9. Pastele cu sosuri din carne, smântână
10. Toate produsele tip fast-food!
De reţinut! De parcă nu ar fi fost suficiente lipidele proprii alimentelor mai avem şi noi grijă, prin felul în care pregătim mâncarea, să o înecăm în grăsime şi să prăjim alimentele. Este incontestabil faptul că şniţelul şi cartofii prăjiţi sunt mai gustoşi decât carnea fiartă cu legume, dar asta nu înseamnă că sunt şi sănătoase, pentru că, nu uitaţi, crusta delicioasă pe care alimentele o capătă prin prăjire este complet indigestă.
Grăsimile alimentare reprezintă principalul pericol pentru o dietă echilibrată şi sănătoasă, atât prin concentraţia lor calorică (9 calorii/gram), cât şi datorită diversităţii formelor şi aspectelor sub care se găsesc. Iată care sunt alimentele care conţin lipide şi reprezintă un factor de risc dacă ai colesterolul mărit:
1. Carnea şi produsele din carne (mezeluri) care prezintă zone albe de slănină: ceafă, cotlet, pulpă, costiţă, salam, cârnaţi, pastă de carne şi tocături, organele (ficat, creier).
2. Ouăle în cantităţi exagerate.
3. Laptele şi produsele lactate: unt, smântână, brânzeturi. Conţinutul în grăsime al brânzeturilor poate varia de la 15% grăsime în brânza de vaci, 30% în telemea şi până la 80% în brânza franţuzească, caşcaval şi brânza topită.
4. Produsele de cofetărie şi patiserie, fie ele dulci sau sărate, au un conţinut de grăsime de 30-80%.
5. Snacks-urile şi orice alimente semipreparate, frumos ambalate şi uşor de ronţăit: napolitane, biscuiţi, covrigei, chips-uri, popcorn, seminţe şi alune prăjite şi sărate.
6. Orice mâncare gătită, prăjită.
7. Pizza
8. Sosurile şi maioneza
9. Pastele cu sosuri din carne, smântână
10. Toate produsele tip fast-food!
De reţinut! De parcă nu ar fi fost suficiente lipidele proprii alimentelor mai avem şi noi grijă, prin felul în care pregătim mâncarea, să o înecăm în grăsime şi să prăjim alimentele. Este incontestabil faptul că şniţelul şi cartofii prăjiţi sunt mai gustoşi decât carnea fiartă cu legume, dar asta nu înseamnă că sunt şi sănătoase, pentru că, nu uitaţi, crusta delicioasă pe care alimentele o capătă prin prăjire este complet indigestă.
Ce poţi să mănânci zilnic
- 150-300 g carne slabă, degresată (de la pui şi de la peşte se elimină pielea) de preferinţă carne albă (pui, curcan, peşte);
- lapte şi produse lactate cu conţinut de maxim 1,5% grăsime – până la 500 g pe zi;
- brânzeturi slabe: brânză de vaci, telemea, urdă;
- 2 ouă/săptămână, fierte nu prăjite;
- un cub de unt (10 g) sau 1 lingură de smântână adăugată în farfurie peste carne sau legume;
- 2-3 linguri ulei de măsline, de preferat în salate;
- fructe oleaginoase crude (nuci, alune) – 10-20 de bucăţi.
Sfaturi esenţiale pentru evita grăsimile în alimentaţie
- În loc de prăjire pregăteşte alimentele la grătar, la cuptor, fierte sau înăbuşite. În orice casă trebuie să existe tigăi antiaderente. La cuptor înlocuieşte uleiul cu apă, vin, sos de roşii, ierburi aromate şi condimente.
- Nu pune ulei în ciorbă, e gustoasă şi fără „steluţe de grăsime”. Eventualele urme de grăsime pot fi eliminate uşor după ce oala a stat la rece câteva ore.
- Alege mezelurile care să păstreze forma cărnii (piept de pui afumat, pastramă, muşchi file) şi nu pe cele transformate în pastă (parizer, salam).
- Pune uleiul în salată cu lingura, nu cu sticla! De multe ori un „tur” complet de sticlă deasupra castronului înseamnă 6-7 linguri de ulei.
- Degresează carnea înainte de a fi gătită, inclusiv pielea de la pui şi peşte şi nu folosi aripioarele. Nu folosi zeama de carne rămasă în tavă.
- Foloseşte doar conserve în saramură sau în suc propriu (apă, oţet, lămâie), nu ulei.
- Alege întotdeauna variantele LOW FAT pentru maioneză, dressing-uri de salată, pastă de brânză, iaurt. Există chiar spray-uri speciale cu grăsime pentru gătit, care nu este digerabilă şi nici absorbabilă, deci nu conţine calorii.
 | de Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Institutul de Cercetări Alimentare Autorul volumelor "Şi noi ce mai mâncăm. Noua ordine alimentară". "Şi noi ce mai mâncăm... ca să slăbim" www.doctormenci.ro |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu