Despre Viata sanatoasa oferita de mama natura

Pentru cititorii blogului

INVATA... ”Iti trimit o lumina, ca sa te imbratiseze cu iubire, Iti trimit o lumina, ca sa te aline cu iubire. Ca si tu sa iubesti, sa respecti si sa pretuiesti Acea fiinta unica ce tu insuti esti, Precum si fiecare fiinta a acestei lumi, Fiecare unica, fiecare s...peciala si fiecare mult iubita. Fie ca tu sa poti vedea bunatatea si frumusetea ta Reflectata oriunde ai privi, dar si in ochii celor care te privesc. Fie ca tu sa gasesti multumirea si uimirea copilareasca In fata darurilor pe care ni le ofera, din abundenta, Viata. Fie ca splendoarea fiintei tale Sa fie ghidul care sa iti calauzeasca limbajul, gandurile si actiunile. Fie ca durerea si frica cu care te-ai confruntat poate vreodata Sa se transforme in putere, intelegere si compasiune. Fie ca lumina fiintei tale sa radieze pace si armonie, Oriunde vei pasi si oriunde te vei afla. Fie ca fiinta ta sa cunoasca bucuria si fericirea, Facand din fiecare clipa o sarbatorire a vietii. Fie ca bunastarea si generozitatea ta Sa fie daruri pe care chiar tu insuti le impartasesti in jurul tau. Si fie ca bunatatea sufletului tau sa-i mangaie pe cei din jurul tau, ca un balsam vindecator, ca parfumul dulce al florilor. Fie ca tu sa ai parte de intregire, de sanatate si de bine, Si sa-i imbratisezi cu compasiunea ta si pe cei care sunt in suferinta. Fie ca lumina puritatii si perfectiunii tale Sa imprastie aburii discordiei, disperarii sau conflictului. Fie ca inteligenta si intelepciunea mintii tale deschise catre Infinit Sa-ti confere claritate, chiar si atunci cand lumea pare pierduta in confuzie. Fie sa cunosti si sa ai credinta in faptul ca esti perfect iubit, perfect ingrijit si perfect ajutat de catre Iubirea Infinita a Divinitatii - acum si intotdeauna. Fie ca sa ai cu adevarat parte de comoara fermecata a Recunostintei, care face ca totul sa devina Paradis. Si fie ca tu sa poti sa te opresti putin in fiecare zi, Ca sa-ti reamintesti aceasta binecuvantare. Prin care sa invoci adevarata splendoare a fiintei tale, Si sa oglindesti si tu, pentru ceilalti, splendoarea fiintei lor adevarate. Iti trimit aceasta raza de lumina, Ca sa vindece cu iubire, tot ceea ce este de vindecat.”Nota* Nicio terapie prezentata pe acest site nu inlocuieste vizita la medic,controlul medical si recomandarile primite .

luni, 21 martie 2011

Bolile care pot fi tratate cu plante medicinale

Abcese- afin, aloe, banuti, brad, brusture, ceapa, cerentel, cimbrisor, crin, fenicul, galbenele, grau, iedera, in, limba mielului, lumanarica, macris, macris iepuresc, marul lupului, maslin, morcov, musetel, nalba, nap, nuc, patlagina, patrunjel, patlagea vanata, pecetea lui Solomon, podbal, porumb, sapunarita, sfecla, smochine, soc, splinuta, sulfina, turita mare, urzica moarta alba, usturoita, vita- de-vie.

Accident cerebral- ardei iute, arnica, castan salbatec, calin, nuc, vasc.

Aciditatea sangelui- telina.

Aciditate stomacala- aloe vera, angelica, cartof, coada calului, fenicul, maselarita, telina.

Aciditatea urinei- stejar, strugurii ursului

Acnee- aloe, arnica, boz, brustur, capsuni, ceapa, cicoare, cimbrisor, coada soricelului, echinaceea, fasole, frasin, fumarita, galbenele, ienupar, macris, marar, menta, mesteacan, nap, nuc, nasturel, orez, orz, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, plop negru, podbal, ridiche, rostopasca, rozmarin, salcam, sapunarita, scaiul dracului, scanteiuta, sfecla, spanac, trandafir, trei frati patati, turita mare, turta, telina, untul pamantului, urechelnita, urzica mica, varza.

Acrocianoza- ciubotica cucului, talpa gastei, coacaz negru.

Actinomicoze- plop negru.

Acufene- aloe vera.

Adenita- buberic, busuioc, ceapa, curpen, echinaceea, iedera, in, morcov, nuc, patlagina, praz, salvie, sfecla de zahar, varza.

Adenom de prostata- ghimpe, ginseng, mei pasaresc, patrunjel, pufulita cu flori mici, urzica moarta alba, talpa gastei.

Adenoviroze- boz, busuioc, ceapa, echinaceea, ienupar.

Adinamie- maturice.

Aerofagie- cimbru, coriandru, lamai, menta, roinita, salcam, ventrilica.

Afectiuni bucale- afin, brustur, busuioc salbatec, catina, cerentel, coacaz negru, musetel, nalba, papadie, paducel, patrunjelul campului, trandafir.

Afectiuni cardiace- afin, alun, anghinare, castan comestibil, catina, coacaz rosu, coada soricelului, lacramioare, mazare, maces, maturice, mesteacan, nuc, osul iepurelui, paltin, papadie, paducel, patlagea vanata, pin, porumb, prun, ruscuta de primavara, salba moale, scortisoara, secara, sfecla rosie, soia, spanac, sparanghel, talpa gastei, troscot, telina, vasc, vita de vie, zmeur.

Afectiuni circulatorii- alun, castan comestibil, micsunele ruginite, paducel, scrantitoare alba.

Afectiuni dermatologice- aloe vera, levantica, limba mielului, mar, molid, mur, nalba, patrunjel, scaiul dracului, sovarf, spanac, trei frati patati, untul pamantului, ventrilica.

Afectiuni digestive- calomfir, leustean, mazare, macris, maslin, molid, musetel, nuc, orez, ovaz, patrunjel, praz, rotunjoara, sanisoara, scumpie, silur, sovarf, turta, telina.

Afectiuni endocrine- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot.

Afectiunile esofagului- mustar alb.

Afectiunile gatului- orz, prun.

Afectiuni ginecologice- brad, calin, coada racului, cretisoara, marar, strugurii ursului, sunatoare, troscot, zmeur.

Afectiuni hepatice si a vezicii biliare- aloe vera, brustur, calomfir, cerentel, isop, lichen de Islanda, linarita, maces, marul lupului, maslin, orz, porumb, prune, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, scanteiuta, schinel, sfecla rosie, siminoc, sparanghel, splinuta, sporis, sunatoare, sofran, tei, trifoi de balta, telina, visin.

Afectiuni intestinale- aloe vera, anason, angelica, brustur, ciumafaie, linarita, mazare, matreta bradului, orez, praz, revent, sanisoara, scumpie.

Afectiunea maduvei spinarii- coada soricelului, salvie.

Afectiuni metabolice- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot, turta.

Afectiuni neuro-psihice- macris, obligeana, ovaz, paducel, pelin, sfecla, trifoiste de balta, untul pamantului, ventrilica.

Afectiuni oculare- aloe vera, arnica, mataciune, mur, patrunjel, silur, sulfina, telina.

Afectiuni ale ovarelor- marar, mei pasaresc, telina.

Afectiuni ale pancreasului- marul lupului.

Afectiuni respiratorii- anason, brustur, caltunasi, ceapa, cimbrisor, lemnul Domnului, limba mielului, mar, molid, morcov, mur, ovaz, pin, pir, plamanarica, vinerita, viorea.

Afectiuni renale si ale vezici urinare- albastrele, anason, brustur, cartof, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, lasnicior, ipcarige, leustean, limba mielului, maghiran, mei pasaresc, menta, mesteacan, micsunele ruginite, navalnic, nemtisori de camp, obligeana, papadie, perisor, pir, plamanarica, plop negru, porumb, porumbele, priboi, rotunjoara, scanteiuta, schinduf, schinel, sfecla rosie, siminoc, smochine, soc, sorbestrea, sporis, strugurii ursului, sulfina, 3 frati patati, troscot, untul pamantului, urzica mica, ventrilica, vetrice, vinarita, visin.

Afectiuni stomatologice- angelica, brustur, cerentel, ciumafaie, coacaz negru, coada soricelului, mustar alb, obligeana, patrunjelul campului.

Afectiunile splinei- armurariu, linarita, ovaz, rostopasca, sporis, telina.

Afectiunile urechii- lacramioare, untul pamantului.

Afectiuni vasculare- castan comestibil, coada soricelul 131h78b ui, maces, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, salvie, secara, traista ciobanului, vasc.

Afectiuni tumorale- plop negru.

Afonie- brancuta, cais, telina, varza.

Afrodiziac- angelica, cuisoare, lemnul domnului, macris.

Afte- afin, busuioc, calomfir, cimbrisor, coada calului, coada soricelului, cretisoara, ienupar, lamai, lemn cainesc, levantica, morcov, mur, nalba, naprasnic, nuc, ovaz, patlagina, patrunjelul campului, raculet, rasgoace, salcie, salvie, sclipeti, splinuta, sporis, soparlaita, tataneasa, trandafir, turita mare, telina, untul pamantului.

Albuminurie- coada calului, porumb, troscot, telina, vasc.

Alcoolism- ardei iute, cimbru, pedicuta, revent, varza.

Alergie- brustur, coada calului, coada soricelului, maces, nasturel, nuc, ovaz, pepene galben, ridiche neagra, 3 frati patati, turita mare

Algii-ardei iute, vinarita.

Alienatie mintala- maselarita.

Alopecie- ardei iute, brustur, brustur dulce, calomfir, caltunasi, ceapa, coada calului, coada soricelului, cretusca, ienupar, levantica, lumanarica, maghiran, maselarita, merisor de munte, mesteacan, mutatoare, nasturel, norocel, nuc, obligeana, pedicuta, plop negru, porumb, ricin, rozmarin, salcie, salvie, sapunarita, sporis, stanjenei, urzica mica, urzica moarta alba.

Amenoree- coada calului, isop, limba mielului, pelin.

Ameteli- angelica, cimbrisor, coacaz negru, lacramioare, levantica, menta, negrilica, nuc, paducel, sanisoara, vasc.

Amigdale- brad, buberic, busuioc, cartof, capsun, ceapa, cerentel, coacaz negru, coada calului, cretusca, crin alb, lamai, lichen de Islanda, mar, mur, musetel, naprasnic, nuc, patlagina, patrunjelul campului, porumb, secara, smochine, sorbestrea, tei, toporas, turita mare, zmeur.

Anemie- cais, cartof, catina, cicoare, cimbrisor, cimbru, coacaz negru, coada calului, coada racului, cretisoara, lamai, lemnul Domnului, mazare, maces, mar, maslin, mur, nuc, orz, paltin, papadie, patrunjel, patlagea vanata, pelin, prun, revent, roinita, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, sorbestrea, spanac, turta, urzica, urzica mica, varza, vita- de-vie, zmeur.

Anexite- porumb.

Angina- aloe, angelica, anghinare, buberic, ceapa, coacaz negru, ienupar, lamai, lemn cainesc, limba boului, matreata bradului, mur, mustar negru, nap, naprasnic, nuc, obligeana, paducel, pin, priboi, rapita, roinita, rostopasca, secara, smochina, traista ciobanului, turita mare, vinerita.

Angiocolite- afin, anghinare, brad, crusin.

Angoasa- cimbru, levantica, paducel, roinita.

Anorexie- afin, albastrele, aloe, anason, anghinare, busuioc salbatec, busuioc, caltunasi, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada soricelului, coriandru, cretisoara, isop, leustean, lichen de Islanda, mesteacan, negrilica, obligeana, orz, paltin, papadie, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pepene galben, podbal, revent, ridiche neagra, roinita, rotunjoara, salvie, sanisoara, scaiul dracului, schinduf, schinel, scumpie, sovarf, sparanghel, sofran, tarhon, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, unguras.

Antrax- arnica, lasnicior.

Anurie- ceapa, pin, schinduf.

Anxietate- isop, narcisa alba, talpa gastei, telina, valeriana.

Apoplexie- cimbru, ciubotica cucului.

Aritmii cardiace- angelica, cicoare, lacrimioara, levantica, maturice, ruscuta de primavara, talpa gastei, unguras.

Arsuri- afin, aloe, arnica, cartof, catina, ceapa, cimbrisor, coada racului, coada soricelului, cretusca, crin, in, ienupar, levantica, limba mielului, lumanarica, maces, maslin, musetel, nasturel, norocel, nuc, orez, patlagea vanata, patrunjelul campului, plop negru, salcie, schinel, sclipeti, smochin, sorbestrea, sovarf, spanac, stanjenei, stejar, sunatoare, tataneasa, ulm, untul pamantului, urzica moarta alba, ventrilica, vinerita, volbura.

Artrita- agris, anason, angelica, anghinare, ardei iute, bujor, cais, cartof, catina, ceapa, cicoare, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coada racului, cretusca, lacrimioara, lemnul Domnului, lemn dulce, limba mielului, mar, mesteacan, mustar negru, orz, papadie, patlagea rosie, patlagea vanata, pedicuta, plop negru, porumb, porumbar, ridiche neagra, rozmarin, salata, scai vanat, schinduf, sfecla rosie, sunatoare, telina, usturoita, varza, vasc, visin.

Ascarizi- maces, schinduf, secara, vetrice.

Ascita- banuti, ceapa, cretusca, isop, lamai, mesteacan, ovaz, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pir, porumb, praz, splinuta, sofranas, tarhon, turta, ulm, varza.

Astenii- agris, busuioc, cais, cartof, capsun, ceapa, cicoare, cimbru, coacaz negru, coacaz rosu, coriandru, lamai, limba boului, maces, macris iepuresc, maghiran, mar, marar, menta, morcov, nuc, ovaz, paducel, papadie, patlagea rosie, patrunjel, praz, prun, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, smochina, sovarf, spanac, sparanghel, telina, varza, vita de vie, zmeur.

Astm- aglica, aloe, amareala, angelica, arnica, banuti, busuioc, caltunasi, carcel, ceapa, cimbrisor, cimbru, ciumafaie, coada soricelului, ipeca, isop, lamai, lasnicior, levantica, limba mielului, lumanarica, maselarita, morcov, musetel, narcisa alba, negrilica, nemtisori de camp, orz, ovaz, patlagina, pin, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra, rodul pamantului, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, salata, salvie, scanteiuta, sovarf, stanjenei, sulfina, sunatoare, talpa gastei, tataneasa, trandafir, 3 frati patati, trifoi rosu, trifoiste de balta, turita mare, unguras, urzica mica, usturoita, valeriana, vasc, ventrilica, vindecea, vinarita,

Atacuri cerebrale- mar.

Ateroscleroza- afin, anghinare, capsun, ceapa, coacaz negru, coada soricelului, lacrimioara, lamai, mar, marar, morcov, nuc, papadie, paducel, patlagina, pepene galben, pin, prun, scorus de munte, secara.

Atonie digestiva- agris, ardei iute, ceapa, cicoare, coacaz rosu, lichen de Islanda, mataciune, menta, obligeana, orz, patrunjel, patlagea rosie, praz, revent, ridiche neagra, roinita, rozmarin, schinel, siminoc, sunatoare, stevie, talpa gastei, talpa matei, tarhon, turita mare.

Atonie musculara- albastrele, cretisoara.

Atonia vezicii urinare- spanac, telina.

Atrofie musculara- cimbru.

Avitaminoze- capsun, catina, coacaz negru, coacaz rosu, maces, macris iepuresc, mesteacan, sfecla rosie, urzica, urzica mica.

Avort- vetrice.

Azotemie- afin, ceapa, mesteacan, orez, ovaz, orz, patlagea rosie, praz, troscot, vita de vie.

Balanite- musetel.

Balonari- afin, anason, banuti, brustur, busuioc, chimen, cimbrisor, cimbru, coada soricelului, coriandru, cuisoare, feciorica, maghiran, mataciune, menta, musetel, obligeana, papadie, patrunjel, plop negru, rozmarin, salvie, scaiul dracului, scorus de munte, sofran, tintaura.

Bataturi- ceapa, crin, iarba de soaldina, iedera, marar, norocel, paducel, ricin, rostopasca, siminoc, stanjenel, urechelnita.

Batranete- castan comestibil, visin.

Betie- cimbru, dafin.

Blefarita- asmatui, echinaceea, feciorica, patlagina, silur

Blenoragie- deditei, feriga, osul iepurelui, scaiul dracului.

Blocaj arterial- Ginko- Biloba.

Boala Alzheimer- fasole, Ginko-Biloba

Boli de buze- banuti, busuioc.

Boli de colagen- mur.

Bolile creierului- Ginko- Biloba.

Bolile coloanei vertebrale- coacaz negru

Boli de dinti- obligeana.

Boala Durhing- (dermatita herpetiforma) porumb.

Boli de ficat- anghinare, armurariu, corn, fasole, fragi, ghintura, gutui, iedera, ipcarige, limba mielului, macris, macris iepuresc, mar, marar, menta, mesteacan, musetel, papadie, patlageaua rosie, pedicuta, pufulita cu flori mici, scumpie, tarhon, turita mare, tintaura, soparlaita, visin.

Boli de gat- ciubotica cucului, nalba, papadie.

Boli genitale- frasin, pedicuta.

Boli glandulare- fragi, ridiche neagra, zmeur.

Boli infectioase- cuisoare, ghimpe, limba mielului, morcov, nalba,

Boli inflamatorii- Ginseng.

Boli de inima- coada calului, fasole, ghiocei, Ginko- Biloba, hrean, pepene galben, ridiche neagra.

Boli intestinale si rectale- albastrele, capsun, grau, mac de gradina, naprasnic, sclipeti, zmeur.

Boli limfatice- nasturel

Boli renale- anghinare, brad, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, crin, dracila, fragi, ienupar, linarita, maces, mei pasaresc, merisor de munte, mur, nasturel, pin, prun, rapita, rasgoace, salata, tarhon, 3 frati patati.

Boli de nervi- aloe, angelica, brad, dafin, fasole, Ginko-Biloba, Ginseng, iasomie de padure, praz, sunatoare, visin.

Boli de oase- nuc.

Boli de ochi- galbenele, naprasnic, turita mare.

Boli de piele- anin alb, crusin, fasole, fragi, Ginko-Biloba, grausor, iarba mare, nasturel, nuc, orez, pepene galben, turita mare, turta, telina, ulm.

Boala Parkinson- maselarita.

Boli pulmonare- albastrele, alun, brad, ciubotica cucului, coacaz negru, fag, feciorica, tataneasa, ulm.

Boli reumatice- dracila, fag, hrean, ienupar, mesteacan, nuc, plop negru, ulm.

Boli de sange- pepene galben

Boli de splina- pufulita cu flori mici.

Boli de stomac- corn, hamei, ipcarige, limba mielului, morcov, turta, vetrice.

Bolile tubului digestiv- anghinare, pelin, sunatoare.

Bolile urechii- iedera, vindecea.

Boli uterine- deditei, naprasnic.

Boli venerice-patrunjelul campului, tataneasa.

Bolile vezicii biliare- armurariu, hamei, marar.

Bolile vezicii urinare- limba mielului, lumanarica, nasturel, patrunjel, pedicuta, pir, porumbar, salata, sunatoare, turta.

Bradicardie- lacramioare.

Bronhidroza- pin, podbal, salvie.

Bronsite- afin, albastrele, aloe, amareala, anason, angelica, banuti, brad, brancuta, brustur, busuioc, busuioc de camp, catina, ceapa, chimen, cimbrisor, cimbru, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, coriandru, dafin, echinaceea, feriga, gutui, hrean, iarba mare, iedera, ienupar, ipcarige, ipeca, isop, jneapan, limba mielului, lumanarica, mac de camp, mar, morcov, mur, musetel, mustar negru, nalba, nap, naprasnic, nasturel, negrilica, orz, osul iepurelui, ovaz, patlagina, patrunjelul campului, pin, piper, plamanarica, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra, rotunjoara, roua cerului, rozmarin, salata, salvie, sapunarita, scai vanat, scorus de munte, siminoc, sorbestrea, sovarf, sparanghel, splinuta, stanjenel, sulfina, sunatoare, sofran, sofranas, tarhon, tataneasa, tei, 3 frati patati, trifoiste de balta, turta, telina, unguras, urzica mica, urzica moarta alba, usturoi, soparlaita, vita -de-vie, zmeur.

Bube- busuioc, calapar, ciumafaie, dovleac, 3 frati patati.

Bufeuri- angelica, calin, secara, tei.

Bulimie- angelica.

Bursite- spanz

Calculi biliari- brustur, catina, ciubotica cucului, coacaz negru, isop, lemnul Domnului, porumb, turita mare.

Calculi renali- coacaz negru, coada racului, isop, jneapan, lemn dulce, naprasnic, osul iepurelui, porumb, turita mare, urzica, varza,

Calculi vezicali- ciubotica cucului, coacaz negru, isop.

Calmant iritatii oculare- albastrele

Calozitati- iarba de Soaldina

Cancer- aloe, angelica, armurar, arnica, banuti, brustur, carpen, calin, capsun, catina, canepe codrului, ceapa, coacaz negru, coada calului, coada racului, coada soricelului, curcubetica, dovleac, dracila, fasole, floarea soarelui, galbenele, ghimber, ghimpe, Ginko-Biloba, Ginseng, grau, iarba de Soaldina, ienupar, in, lamai, limba boului, mazare, macris, macris iepuresc, mar, marar, marul lupului, morcov, mur, naprasnic, nasturel, norocel, nuc, obligeana, orez, orz, ovaz, papadie, patrunjel, patlagea vanata, pedicuta, plop negru, prun, pufulita cu flori mici, rascoage, ridiche neagra, rostopasca, salata, scai magaresc, schinduf, sfecla, sfecla rosie, soc, soia, spanac, tataneasa, toporas, troscot, turita mare, telina, urechelnita, usturoi, varza, vasc, visin.

Candidoze-afin, cimbru, ghiocei, levantica, marul lupului, molid, plop negru, salvie, scumpie.

Cangrena- hrean, lemnul Domnului, usturoi, usturoita

Cardialgii- mustar negru

Cardiopatii ischemice- hrean, maces, menta, mesteacan, orz, paducel, roinita, rozmarin

Cardiopatii- hamei

Carii- morcov

Cataracte- aloe, galbenele, papadie, priboi.

Cataruri intestinale- limba mielului, patlagina, urzica moarta alba, vulturica

Cataruri respiratorii (bronhice, etc)- amareala, limba boului, musetel, omag, pin, turta, telina

Cataruri urinare- limba mielului, merisor de munte, paducel, varza,

Cearcane- albastrele, isop, musetel

Cefalee- anason, angelica, busuioc, carcel, ciubotica cucului, dumbravnic, hamei, lamai, levantica, mur, rostopasca, schinduf, zmeur.

Celulita- anghinare, brustur, ceapa, cimbru, cretusca, fenicul, iedera, levantica, papadie, patrunjel, pir, porumbar, prun, roinita, rozmarin, salvie, troscot.

Cervicite- brad, echinaceea, galbenele

Cheaguri de sange- Ginko- Biloba

Cheilita- busuioc, gutui

Chelie- calomfir, carpen, cimbru, iarba mare, rostopasca, urzica mica.

Cherato-dermii- busuioc, ricin

Chist ovarian- coada soricelului, ipeca, naprasnic.

Chisturi- coada calului, ipeca, naprasnic.

Chist renal- naprasnic

Chist seboreic- coada calului, mar.

Cicatrici cheloide- arnica, tataneasa.

Cicatrizarea ranilor- afin, marul lupului

Ciclu abundent- cretusca, gorun, mur, naprasnic.

Ciclu neregulat- ceapa, leustean, marar, micsunele ruginite, mur, smochine, telina, zmeur.

Circulatie periferica deficitara- galbenele, ghimber, Ginko-Biloba, Ginseng, hrean, mustar alb, obligeana, paducel, piper negru, salcie, telina.

Ciroze- anghinare, armurariu, banuti, catina, ceapa, coacaz rosu, frag, ghintura galbena, marul lupului, orz, pedicuta, pufulita cu flori mici, rasgoace, varza, ventrilica.

Cistita- afin, batranis, brancuta, catina, cimbru, coada soricelului, fasole, ghimpe, iarba neagra, in, jneapan, levantica, limba mielului, maces, merisor de munte, nalba, nap, naprasnic, orz, osul iepurelui, patrunjel, pin, pir, plamanarica, porumb, porumbar, pufulita cu flori mici, roiba, rotunjoara, schinduf, smochine, sorbestrea, spanac, strasnic, sunatoare, toporas, tintaura, visin, zamosita, zmeur.

Cisto-pielita- ghimpe

Climacteriu- deditei, Ginseng, paducel, sunatoare

Cloruremie- ceapa, praz

Colagenoze- pepene galben, siminoc

Colecistita- anghinare, ceapa, dracila, echinaceea, frasin, galbenele, iarba mare, mar, menta, papadie, patrunjel, porumb, prun, ridiche neagra, rostopasca, rozmarin, siminoc, sunatoare, turita mare, tintaura.

Colesterol marit- afin, brustur, capsuni, catina, ciumafaie, coacaz negru, fasole, floarea soarelui, fragi, Ginko-Biloba, Ginseng, patrunjel, usturoi, visin.

Colibaciloze- afin, morcov, praz.

Colici- maslin, musetel, patrunjel, schinel.

Colici abdominale- brancuta, brustur, busuioc, busuioc de camp, calin, chimen, coada racului, coada soricelului, dumbravnic, iarba neagra, leustean, nuc, obligeana, roinita, stanjenel, trifoi rosu, valeriana, ventrilica.

Colici biliare (si hepatice)- cicoare, coada soricelului, fumarita, limba mielului, mac, margareta, papadie, rozmarin

Colici intestinale si stomacale- albastrele, chimen, coada soricelului, coriandru, dumbravnic, isop, maghiran, menta, negrilica, roinita, roua cerului, schinel, scorus de munte.

Colici nefritice (renale)- alun, calin, dracila, limba mielului, mac de gradina, mesteacan, ovaz, pir, porumb, roiba, telina, varza, zmeur.

Colita- brad, catina, cuisoare, hrean, limba mielului, mataciune, musetel, orz, pochivnic, revent, roinita, sfecla rosie, smochine, sunatoare, talpa gastei, toporas, varza.

Colita de fermentatie- brustur, busuioc, busuioc de camp, cimbru, maghiran, orez, plop negru, rachitan, sorbestrea, sovarf, ulm, visin.

Colita de putrefactie- cerentel, dovleac, grau, mataciune, mur, patrunjel, plop negru.

Colon iritabil- molid

Colorarea parului- musetel

Comedoane- mar, patlageaua rosie, trandafir.

Comotii cerebrale- banuti, ceapa

Congestia ficatului (hepatica)- anghinare, cicoare, iarba mare, lamai, papadie, salata, turita mare, vita de vie

Congestia splinei- cicoare, papadie, vita de vie

Congestie cerebrala- ceapa, priboi

Congestie genitala- hrean, omag, pin

Congestie pulmonara- pin, zmeur, salcie.

Congestie renala- cretusca

Congestii- salcie

Conjunctivita- albastrele, cerentel, echinaceea, fenicul, galbenele, gutui, lacramioare, musetel, paducel, silur, soc, turita mare.

Constipatie- agris, albastrele, angelica, ardei, armurar, asmatui, banuti, babornic, brustur, capsun, catina, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, crusin, curcubetica, dovleac, dracila, drobita, dud, fasole, fenicul, fragi, frasin, fumarita, grau, hrean, iarba neagra, in, lemnul Domnului, lemn dulce, leustean, limba mielului, maces, mar, maslin, micsunele ruginite, molid, morcov, mur, mustar alb, mutatoare, nalba, nasturel, nuc, obligeana, papadie, paducel, patlageaua rosie, patlageaua vanata, pedicuta, pelin, pepene galben, pepene rosu, porumb, praz, priboi, prun, ricin, roinita, rozmarin, salata, salba moale, schinel, secara, sfecla rosie, slabanog, smochine, soc, soia, spanac, stanjenei, sofranas, stevie, talpa gastei, toporas, 3 frati patati, untul pamantului, urzica moarta alba, varza, visin, vita de vie, volbura, zmeur.

Contractii de natura nervoasa- ciubotica cucului.

Contuzii- angelica, arnica, brad, calomfir, castan salbatec, ciubotica cucului, coada calului, coada soricelului, crin alb, hamei, isop, limba boului, naprasnic, patrunjel, pecetea lui Solomon, perisor, salvie, sorbestrea, turita mare, telina, untul pamantului.

Convalescenta- afin, agris, alun, angelica, castan comestibil, catina, coacaz negru, coada calului, coada racului, fasole, ghintura galbena, Ginseng, lamai, lichen de Islanda, mar, paltin de camp, paducel, schinduf, sfecla rosie, spanac, sparanghel, trifoi alb, troscot, tintaura, vita de vie.

Convulsii- maselarita, patlageaua vanata, vasc.

Cosmetica (tratamente)- afin, angelica, arnica, brustur, cuisoare, maslin, orez, trandafir, 3 frati patati.

Cosmaruri- tei

Crampe- aloe, ardei, fenicul, limba mielului, menta, pedicuta

Crampe menstruale- valeriana

Crampe musculare- pedicuta, roinita, valeriana.

Crampe stomacale- coriandru, gorun, iedera, sorbestrea

Crampe uterine- angelica,

Crapaturile pielii- ceapa, ciumafaie, coacaz negru, galbenele

Crapaturile sanilor- plumanarica,

Crestere- alun, castan comestibil, coacaz negru, fasole, lamai, orez, ovaz, soia, spanac.

Cresterea dintilor- stanjenei

Cresterea diurezei- albastrele

Crize dureroase reumatice- ardei iute, hrean, mustar, sovarf

Crize de nervi- schinduf, vasc

Crize migrenoase- hrean, unguras, visin

Crustele scalpului- floarea soarelui, in, nuc(ulei)

Cuperoza- afin, asmatui, castan salbatec, canepa codrului, levantica, nalba, rozmarin.

Debilitate- hrean, ovaz

Decalcifiere- castan comestibil, coada calului.

Deficiente de memorie- Ginko- Biloba,

Degenerescenta- Ginseng

Degeraturi- galbenele, gorun, gutui, hrean,

Delirum tremens- maselarita

Dementa- Ginko-Biloba, obligeana

Demineralizare- mar, morcovi, orz, ridiche neagra, salata, sfecla rosie, soia, sparanghel, telina, varza, visin, vita de vie.

Depresie- alun, castan comestibil, catina, cicoare, cimbru, coada calului, fenicul, ghintura galbena, grau, limba mielului, maghiran, obligeana, spanac, sunatoare, varza, visin.

Dereglari de ritm cardiac- paducel

Dereglari glandulare- alun, ceapa, nuc, papadie, praz, salvie.

Dereglari hormonale- angelica, lemnul Domnului.

Dereglari menstruale- mei pasaresc, sunatoare

Dermatite- afin, aloe, alun, brustur, catina, cicoare, coacaz rosu, coada calului, deditei, hamei, iarba mare, mesteacan, morcov, musetel, nalba, nuc, osul iepurelui, papadie, patrunjel, pir, plop negru, porumbar, rachitan, sapunarita, soparlita, toporas, untul pamantului, vita de vie, zmeur.

Descuamarea pielii- hrean,

Dezechilibru nervos- roinita

Dezinfectant intestinal- mur

Dezintoxicare- telina.

Diabet- afin, aloe, alun, angelica, anghinare, brustur, brustur dulce, busuioc, cartof, capsun, catina, ceapa, cicoare, coada calului, cretisoara, dovleac, dud, echinaceea, fasole, fragi, Ginko-Biloba, ienupar, in, lemnul Domnului, mar, maslin, nasturel, nuc, orz, ovaz, papadie, pir, porumb, praz, salata, salvie, schinduf, scortisoara, secara, soia, spanac, sparanghel, troscot, turita mare, telina, urzica, varza, zmeur.

Diaree- afin, aglica, albastrele, busuioc salbatec, busuioc, cais, calomfir, carpen, capsun, catina, ceapa, cerentel, cimbrisor, coada racului, corn, cretisoara, cretusca, drete, dud, fag, fragi, gorun, gutui, iarba neagra, ienupar, in, lemnul Domnului, maces, macris, macris iepuresc, mataciune, matreata bradului, menta, merisor de munte, molid, morcov, mur, musetel, narcisa alba, naprasnic, navalnic, nuc, nufar alb, orez, orz, ovaz, patlagina, perisor, plamanarica, plop negru, porumbar, rachitan, raculet, rascoage, revent, roinita, rotunjoara, salcie, salvie, sanisoara, scaiul dracului, schinduf, sclipeti, scumpie, slabanog, sorbestrea, splinuta, stejar, strugurii ursului, soparlaita, tataneasa, trandafir, trifoi rosu, troscot, turita mare, ulm, urechelnita, urzica, urzica mica, urzica moarta alba, usturoi, usturoita, visin, vulturica, zmeur.

Diateze- fasole, nasturel, turita mare.

Digestie dificila- angelica, armurariu, banuti, cais, fenicul, ghintura galbena, grau, hrean, macris iepuresc, mataciune, obligeana, papadie, piper negru, roinita, rozmarin, sanisoara, sparanghel, telina, varza.

Dischinezie biliara- anghinare, busuioc, cartof, cicoare, coacaz rosu, coada soricelului, coriandru, crusin, cuisoare, frasin, fumarita, galbenele, ghintura galbena, iarba mare, maslin, matraguna, menta, nasturel, orz, papadie, pochivnic, porumbar, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, roinita, rostopasca, rozmarin, salba moale, salvie, sapunarita, scanteiuta, sfecla rosie, siminoc, talpa matei, tarhon, turita mare, tintaura, unguras, valeriana.

Discopatie- brad, brusture.

Disfunctia glandelor sudoripare- pin

Disfunctii hepatice- cretusca, cuisoare

Disfunctii sexuale- ghimber,

Disfunctii stomacale- cuisoare

Disgravidie- arnica, schinel.

Dismenoree- angelica, calin, ceapa, cerentel, coada calului, coada racului, curcubetica, deditei, frasin, galbenele, grau, iarba mare, lemnul Domnului, limba mielului, mur, musetel, obligeana, orz, patrunjel, pelin, roinita, soia, sofran, traista ciobanului, tintaura, urzica moarta alba, valeriana, zmeur.

Dispepsie- albastrele, aloe, anason, angelica, armurariu, cais, cartof, cerentel, cimbrisor, dovleac, frasin, ghintura galbena, gutui, ienupar, in, lemnul Domnului, maghiran, mar, mataciune, mesteacan, nuc, obligeana, patrunjel, pelin, piper, pochivnic, revent, ridiche neagra, schinduf, sunatoare, sofran, troscot, tintaura.

Dispnee- paducel

Distonie neuro- vegetativa- angelica, brustur dulce, talpa gastei.

Distrofia miocardului- dud

Disurie- albastrele

Dizenterie- afin, aglica, dovleac, drete, lemnul Domnului, fag, mar, musetel, orz, ovaz, paducel, porumbar, rachitan, revent, sanisoara, schinduf, slabanog, sorbestrea, sovarf, troscot, urzica, usturoi.

Duodenita- roinita

Dureri articulare- deditei, ghimber,

Dureri de abdomen- arnica, brancuta, coada racului, coriandru, fenicul, mataciune, menta.

Dureri de cap- anghinare, banuti, busuioc, cartof, ceapa, cicoare, ciubotica cucului, dumbravnic, grau, hrean, iasomie de padure, marar, menta, mutatoare, nuc, sovarf, tarhon, unguras, vindecea.

Dureri de dinti- cimbrisor, cuisoare, ghimber, gorun, lemnul Domnului, sovarf, tarhon.

Dureri de ficat- nuc, rostopasca

Dureri de gat- ardei iute, carpen, ceapa, ciumafaie, coacaz negru, lemnul Domnului, mac rosu, plop negru.

Dureri de hemoroizi- cerentel

Dureri de inima- porumbar

Dureri de ochi- ciubotica cucului, ciumafaie, crin alb, lemnul Domnului.

Dureri de picioare- ciumafaie, lemnul Domnului, urzica moarta alba.

Dureri de piept- lemnul Domnului, lumanarica, macris iepuresc, orz, sanisoara.

Dureri de reumatism- angelica, ardei iute, brad, carpen, ceapa, cimbrisor, cimbru, fag, frasin, ghimber, hrean, maghiran, menta, naprasnic, nuc, papalau, rozmarin, schinel, slabanog, sovarf, trifoi rosu, vasc.

Dureri de rinichi- orz, unguras

Dureri de spate si musculare- angelica, cretusca.

Dureri de stomac- aloe, calin, coada soricelului, dumbravnic, lumanarica, patrunjel, porumbar, priboi, raculet, rostopasca, scaiul dracului, slabanog.

Dureri de urechi- musetel, urechelnita, urzica moarta alba

Dureri diverse - aloe, brustur, cuisoare, drete, hrean, maslin, mustar negru, obligeana, omag, papalau, patlageaua vanata, piciorul cocosului, pin, piper negru, porumb, praz, rachita, ridiche neagra, rodia, roinita, salcie, smochine, spanz, sunatoare, soparlaita, tataneasa, tei, untul pamantului, zmeur.

Dureri interne- scortisoara.

Dureri in zona pelviana- cerentel

Dureri menstruale- cerentel, coada racului, coada soricelului, curcubetica.

Dureri musculare- varza

Dureri ovariene- cimbru

Dureri renale- coada soricelului

Dureri sciatice- cimbrisor, cimbru

Dureri uterine- coada racului, roinita

Echimoze- ciubotica cucului, isop, pecetea lui Solomon, soparlita, talpa gastei, untul pamantului.

Eczeme- afin, aloe, anghinare, asmatui, brad, capsun, cerentel, coada racului, corn, crin alb, echinaceea, fasole, fenicul, floarea soarelui, gutui, hrean, iarba mare, Ipcarige, laptele canelui, lasnicior, levantica, limba boului, limba canelui, lumanarica, maces, mar, marul lupului, nalba, nasturel, navalnic, nuc, osul iepurelui, papadie, patlagina, pecetea lui Solomon, piciorul cocosului, pin, piperul baltii, pin, ridiche neagra, rostopasca, rozmarin, sapunarita, scai vanat, scanteiuta, sclipeti, soc, sovarf, spanac, steregoaie, sunatoare, tataneasa, tei, 3 frati patati, turta, tintaura, ulm, urzica mica, usturoita, varza, ventrilica, vita de vie, zamosita, zmeur.

Eczeme microbiene (infectate)- brustur, cerentel, cimbrisor, jneapan, marul lupului, mesteacan, pin.

Eczeme pruriginoase- albastrele, deditei.

Eczeme uscate- brustur.

Eczeme zemuinde- albastrele, alun, canepa codrului, coada calului, curcubetica, deditei, frasin, grau, jneapan, marul lupului, merisor de munte, musetel, nuc, orez, porumb, rachitan, roinita, salvie, stejar, turta.

Edeme- afin, aloe, alun, banuti, cartof, castan salbatec, ceapa, coacaz negru, coada calului, cretusca, dracila, fasole, ghimpe, iarba neagra, iedera, lacramioare, lemnul Domnului, leustean, mar, menta, mesteacan, nufar alb, orez, osul iepurelui, patrunjel, pelin, pir, porumb, rozmarin, sapunarita, scaiul dracului, schinel, soc, spanac, sparanghel, tarhon, troscot, telina, usturoi, varza, vita de vie, vulturica.

Edemele pleoapelor- cartof.

Efelide- nasturel.

Eliminarea gazelor- telina.

Eliminarea toxinelor- brustur.

Emfizem pulmonar- caltunasi, carcel, cimbru, podbal.

Eminenta de avort- calin.

Emotivitate- roinita.

Endometrite- angelica.

Enterite- afin, anason, angelica, capsun, cerentel, cimbrisor, corn, cretusca, dovleac, dud, fragi, nalba, nap, naprasnic, porumbar, pufulita cu flori mici, rapita, raculet, rascoage, sclipeti, sfecla rosie, splinuta, tataneasa, troscot, turita mare, urzica, urzica mica, varza, vita de vie, zmeur.

Enterocolite- angelica, brad, cimbrisor, cimbru, coada racului, coada soricelului, cretisoara, fenicul, fragi, frasin, galbenele, maces, mar, matreata bradului, menta, morcov, mur, musetel, nuc, obligeana, orz, papadie, praz, roinita, scumpie, sorbestrea, turita mare, ulm, urzica.

Enteroragii- lamai.

Entorsa- ardei iute, cimbru, maslin, rozmarin, tataneasa.

Enurezis- coada soricelului, nuc, pecetea lui Solomon.

Epidermofitie- grau, rostopasca.

Epilepsie- brustur, calomfir, cimbru, Ginseng, lacrimioara, maselarita, obligeana, ovaz, patlageaua vanata, priboi, vasc.

Episclerita- silur.

Epistaxis- coada calului, lamai, naprasnic, stejar, troscot, vasc.

Erectii prelungite dureroase- hamei

Eretism nervos- salata.

Eritem- brustur, crin alb, deditei, grau,

Erizipel- brancuta, brustur, cartof, corn, cretusca, fasole, floarea soarelui, grau, iarba mare, iedera, linarita, maces, soc, vinerita.

Eroziuni- busuioc.

Eroziuni bucale- cimbrisor, coada calului.

Eruptii tegumentare- angelica, cartof, coada calului, cretusca, galbenele, iarba mare, ienupar, lamai, mar, molid, ovaz, patlageaua rosie, podbal, porumbar, sapunarita, ulm.

Escare- curcubetica, Ipcarige, lemn cainesc, tataneasa,

Escoriatii- cartof, crin alb.

Exantem- carcel.

Excitatii nervoase- crin alb, leustean, micsunele ruginite, secara, talpa gastei.

Excitatii sexuale- hamei, salata.

Extra- sistole- lacramioare, maturice, ruscuta de primavara

Faringite- afin, asmatui, brad, brancuta, brustur, crin alb, curcubetica, curpen, fenicul, gorun, grausor, gutui, Ipcarige, isop, lemnul Domnului, lemn dulce, lichen de prun, mac rosu de camp, molid, musetel, patlagina, salvie, sapunarita, sorbestrea, sovarf, turita mare.

Favus- crusin, iarba de Soaldina, soc, stanjenei.

Febra- brustur, brustur dulce, buberic, busuioc, calin, cerentel, cimbru, ciubotica cucului, coacaz negru, cretusca, fag, fumarita, ghintura galbena, iarba neagra, lamai, maces, macris iepuresc, navalnic, patrunjel, roinita, trifoiste de balta, turta, tintaura, urechelnita, urzica mica, vita de vie, vulturica.

Febra tifoida- orz.

Fermentatii intestinale- angelica, anghinare, ceapa, cimbru, dafin, orez, praz, ridiche neagra.

Fetor bucal- lemn cainesc.

Fibrom uterin- coada soricelului, piperul baltii, pochivnic, schinduf, tataneasa.

Ficat- calin, cimbru, ciubotica cucului.

Ficat colonial- ridiche neagra.

Fistule- coada calului, curcubetica, rostopasca.

Fisuri- plop negru.

Fisuri anale- aloe, coada soricelului, galbenele, gutui, marul lupului, mur, orz, raculet, stejar, tataneasa.

Fisuri de piele- coacaz negru, crin alb.

Fisuri mamelonare (san)- coada soricelului, gutui, raculet, tataneasa.

Flatulenta- menta, mesteacan, obligeana, patrunjel, usturoi.

Flebite- alun, castan salbatec, dumbravnic, lamai, usturoi, vinarita.

Flegmoane- cartof, marul lupului, nuc, soc.

Flux menstrual perturbat- iedera, rachitan.

Fracturi- cretisoara, iedera, tataneasa, vinerita.

Fragilitate capilara- castan, lamai, maces, paducel.

Frigiditate- busuioc, naprasnic, priboi, roinita, roua cerului.

Friguri- ciubotica cucului, coada racului, orz.

Furuncule- arnica, banuti, brad, brustur, busuioc salbatec, calomfir, cartof, ceapa, cicoare, coacaz negru, crin alb, drete, echinaceea, grau, in, Ipcarige, lamai, lasnicior, lumanarica, macris, marul lupului, maslin, maces, nalba, nap, nuc, papalau, patlagina, pecetea lui Solomon, pin, pochivnic, porumb, rapita, sapunarita, schinduf, sclipeti, smochine, soc, 3 frati patati, usturoita, vita de vie, volbura, vulturica, zamosita.

Furunculoza pleoapelor- albastrele.

Galactagog- albastrele, asmatui.

Ganglioni inflamati- ciubotica cucului, lichen,

Gangrena- aloe, castan salbatec.

Gastralgii- dafin, lamai, pin, revent, rotunjoara, salata, toporas,

Gastrita- angelica, busuioc salbatec, calin, carpen, coada soricelului, coriandru, dud, isop, lamai, macris, maghiran, mar, marar, menta, mur, nalba, obligeana, patlagina, patrunjel, pelin, plamanarica, porumb, prun, rasgoace, roinita, rostopasca, salcam, scorus de munte, smochine, sovarf, sunatoare, talpa gastei, tataneasa, tei, troscot, tintaura, zmeur.

Gastroenterite- schinduf

Gaze intestinale- banuti, leustean, telina.

Gene- (crestere)- caltunasi

Gingii sangerande- salvie

Gingivite- cerentel, coacaz negru, coada calului, coada racului, coada soricelului, dracila, fumarita, gutui, mar, marul lupului, matreata bradului, mur, scortisoara, scorus de munte, scumpie, smochine, sovarf, stejar, sulfina, tataneasa, turita mare.

Glaucom- galbenele,

Glicozurie- carpen,

Glosite- lamai

Gonoree-busuioc,

Graviditate- cais, mar,

Greata- busuioc, cimbrisor, ghimber, lichen, mataciune, menta, roinita, scortisoara, siminoc,

Grefe de organe- Ginko- Biloba

Gripa- amareala, angelica, ardei iute, brad, brustur, calin, carpen, ceapa, cimbru, ciubotica cucului, coacaz negru, cretusca, cuisoare, dafin, echinaceea, isop, lamai, levantica, lichen, limba boului, limba mielului, mac rosu de camp, mar, matreata bradului, micsunele ruginite, molid, musetel, nuc, obligeana, omag, pin, pir, plop negru, porumb, praz, salcie, scortisoara, sfecla, sfecla rosie, soc, tei, 3 frati patati, turita mare, telina, tintaura, usturoi, varza.

Gusa- corn

Guta- afin, agris, anghinare, brandusa de toamna, brustur, bujor, capsuni, cicoare, cimbrisor, ciumafaie, coacaz negru, coada calului, cretusca, dracila, fag, fasole, fragi, frasin, ghimpe, ghintura, grau, hrean, iarba mare, lamai, lasnicior, limba boului, limba mielului, maslin, mei pasaresc, merisor de munte, mesteacan, morcov, nap, nemtisori de camp, nuc, osul iepurelui, papadie, papalau, patrunjel, patlageaua rosie, pelin, piciorul cocosului, pin, pir, plop negru, porumb, porumbar, rapita, ridiche neagra, salata, salcie, schinduf, siminoc, sparanghel, strugurii ursului, trifoi rosu, telina, untul pamantului, urzica, usturoi, vasc, vindecea, visin, vita de vie.

Guturai- ardei iute, brad, brancuta, busuioc salbatec, ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, echinaceea, hrean, isop, lamai, menta, omag, pin, plop negru, salcie, smochine, talpa matei, tei, tintaura, unguras, varza.

Halena- cerentel, cimbru, cuisoare, menta, roinita, salcie, scortisoara, sovarf, stanjenel.

Helmintiaze- brebenoc, coriandru,

Hematurie- sclipeti, slabanog, sorbestrea, strugurii ursului, vasc, vulturica.

Hemiplegii- brebenoc, rozmarin,

Hemofilie- lamai

Hemoptizie- cerentel, piperul baltii, rapita, sanisoara, sorbestrea, tataneasa, troscot,

Hemoragii- aglica, angelica, calin, capsun, cerentel, cimbrisor, coada racului, coada soricelului, cretisoara, lamai, limba mielului, matreata bradului, merisor de munte, molid, mur, naprasnic, nuc, paltin de camp, patlagina, perisor, piperul baltii, stejar, traista ciobanului, trandafir, urzica, urzica mica, vasc, vindecea, vinerita.

Hemoroizi- afin aglica, albastrele, aloe, anghinare, armurariu, asmatui, brad, brustur, brustur dulce, bujor, buberic, busuioc salbatec, carpen, cartof, castan comestibil, castan salbatec, capsun, catina, ceapa, cerentel, coada calului, coada soricelului, cretisoara, cretusca, crusin, lemn canesc, limba cainelui, linarita, lumanarica, marar, mur, musetel, nalba, norocel, obligeana, orz, papadie, patlageaua vanata, pedicuta, pelin, plop negru, porumb, porumbar, prun, rapita, rachita, raculet, rasgoace, salcie, sanisoara, scanteiuta, sclipeti, sfecla rosie, slabanog, sorbestrea, stejar, sofran, tataneasa, traista ciobanului, troscot, ulm, urechelnita, urzica, urzica mica, vinerita, vulturica.

Hepatita- afin, aglica, anghinare, armurariu, banuti, cartof, caltunasi, cicoare, coacaz negru, coada calului, ienupar, lamai, macris, maslin, menta, orz, papadie, patrunjel, pelin, pir, porumb, pufulita cu flori mici, ridiche neagra, siminoc, sulfina, sunatoare, trifoiste de balta, ventrilica.

Hernie- patrunjelul campului, pecetea lui Solomon.

Hernie de disc- castan salbatec,

Herpes- asmatui, brustur, calomfir, catina, cretusca, lamai, mar, micsunele ruginite, naprasnic, rostopasca, sapunarita, 3 frati patati, turta,

Herpes genital- aloe, naprasnic, nasturel

Hidropizie- asmatui, ceapa, cicoare, ciubotica cucului, coacaz rosu, lacramioare, linarita, papadie, perisor, porumb, ruscuta de primavara

Hidrosadenite- musetel.

Hiperaciditate- ienupar, lamai, mataciune, nasturel, osul iepurelui, patlageaua rosie, pir, praz, prun, soparlita, tarhon, turita mare, telina, vasc.

Hipercolesterolemie- anghinare, mesteacan, papadie, patlagina, patlageaua vanata, porumb, prun, pufulita cu flori mici, schinduf, sfecla rosie, soia.

Hiperemotivitate- brustur dulce,

Hiperexcitabilitate- brustur dulce, tei, valeriana

Hiperexcitatie sexuala- nufar alb, salcie,

Hiperclorhidrie- matraguna.

Hiperglicemie- schinduf

Hiperhidroza- coada calului, matraguna, mesteacan, nuc, pedicuta, pin, podbal, rachitan, salcie, salvie,

Hiperkeratoze- marar.

Hipermenoree- arnica, coada soricelului, cretisoara, maces, naprasnic, pecetea lui Solomon, pelin, roinita, stejar.

Hipertensiune- afin, agris, aloe, alun, anghinare, armurariu, brustur, brustur dulce, cais, cartof, capsun, catina, coacaz negru, cretusca, isop, lamai, leustean, mar, marar, maslin, mesteacan, nemtisori de camp, orez, orz, papadie, paducel, patlagina, patrunjel, pedicuta, pelin, pir, porumbar, priboi, prun, pufulita cu flori mici, rostopasca, rozmarin, ruscuta de primavara, salba moale, secara, sfecla rosie, spanac, sulfina, talpa gastei, tei, traista ciobanului, troscot, telina, tintaura, usturoi, usturoita, vasc, visin, vita de vie, zmeur.

Hipertiroidie- nuc, paducel ,valeriana.

Hipertrofia prostatei- urzica moarta alba.

Hipervascozitate sangvina- lamai, patlageaua rosie, secara,

Hipoaciditate- catina, roinita, schinel,

Hipodinamie circulatorie- lacramioare

Hipoglicemie- porumb, turta,

Hipomagnezie- turta.

Hipomenoree- aglica,

Hipotensiune- coacaz rosu, rozmarin, traista ciobanului

Hipotonie arteriala- lacramioare, zmeur.

Hipovitaminoza- scorus de munte

Hirsutism- angelica, marar

Icter- anghinare, armurariu, coacaz negru, corn, galbenele, ghimpe, lamai, linarita, morcov, papadie, ridiche neagra, rostopasca, salata, silur, siminoc, telina.

Ihtioza- albastrele, grau, in.

Impetigo- castan salbatec, grau, lasnicior, lumanarica, nuc, porumb.

Impotenta- angelica, catina, ceapa, cimbru, fasole, Ginko-Biloba, Ginseng, linarita, morcov, naprasnic, nasturel, negrilica, nuc, orz, ovaz, pin, praz, priboi, rozmarin, salvie, scai vanat, sparanghel, turta, usturoi, vasc, vindecea, vinerita.

Imunitate scazuta- afin, cartof, capsun, Ginko- Biloba, hrean, macris, morcov, nuc, orz, papadie, pin, usturoi, vasc.

Inapetenta- fenicul, gutui, hrean, lamai, lemnul Domnului, lemn dulce, ridiche neagra, rozmarin, telina.

Incapacitatea de concentrare- coacaz negru,

Incontinenta urinara- arnica, carcel, cimbru, coada calului, ghintura galbena, gorun, patrunjel, rachita, rasgoace, sclipeti, scumpie, turita mare.

Indigestii- albastrele, angelica, cartof, ceapa, coacaz rosu, Ginseng, isop, mataciune, menta, roinita.

Indispozitie- busuioc.

Induratia ficatului- pin.

Induratiile pielii- iarba de Soaldina.

Induratia splinei- pir.

Infarct miocardic- roinita.

Infectii- fenicul, gorun, hamei, lamai, levantica, mar, merisor de munte, molid, musetel, nuc, patrunjel, salcie, scai vanat, tataneasa, usturoi.

Infectii genito- urinare- ceapa, cicoare, coada soricelului.

Infectii hepatice- armurariu.

Infectii intestinale- albastrele, cimbrisor, coacaz negru, dafin, morcov, sorbestrea, splinuta, varza.

Infectii microbiene si virale- ceapa, coacaz negru, coada soricelului, turta.

Infectii oculare- catina, fenicul.

Infectiile ginecologice- echinaceea, molid, mur.

Infectiile gurii- dafin, papalau.

Infectiile pielii- brad, calomfir, curcubetica, fasole, frasin, jneapan, musetel, nuc, plop negru, pochivnic, turta, usturoita.

Infectii respiratorii- catina, gutui, lumanarica, naprasnic.

Infectii urinare- brad, busuioc salbatec, busuioc, coacaz rosu, curcubetica, dovleac, dumbravnic, echinaceea, fasole, iarba neagra, mar, merisor de munte, molid, mur, musetel, nalba, praz, strugurii ursului, vulturica.

Infertilitate- urzica moarta alba.

Infectii virale- catina, ciubotica cucului.

Infiltrarea grasa a ficatului- isop.

Inflamatia aparatului digestiv- orz.

Inflamatia ficatului- sunatoare.

Inflamatia aparatului genital- strugurii ursului.

Inflamatia cailor respiratorii- iarba mare, marar, mur, orz, plamanarica, smochin.

Inflamatia mucoasei bucale- coacaz rosu, lemn canesc, orz.

Inflamatia nervilor- sunatoare.

Inflamatia ochilor- mar, sanisoara, sclipeti, sunatoare, trifoi rosu.

Inflamatia pielii- naprasnic, nasturel, nuc, turta.

Inflamatia splinei- pepene galben, prun.

Inflamatia urechii- crin alb.

Inflamatia vezicii urinare- telina.

Inflamatii- aloe, brustur, cartof, ciubotica cucului, coacaz negru, hamei, iedera, lichen de islanda, limba boului, musetel, papalau, salcie, schinduf, slabanog, splinuta, tataneasa.

Inflamatii articulare- hrean, mesteacan, mustar negru, drete, tataneasa, turita mare, telina.

Inflamatii ganglionare si glandulare- cimbrisor, hrean, sunatoare.

Inflamatii genitale- galbenele, jneapan, lemn cainesc.

Inflamatii intestinale- in, naprasnic, secara, 3 frati patati.

Inflamatii mamelonare- cimbrisor.

Inflamatiile mucoaselor- rotunjoara, strugurii ursului, trifoi rosu.

Inflamatii oculare- silur.

Inflamatiile pleoapelor- rozmarin.

Inflamatii urinare si renale- coada soricelului, jneapan, mazare, musetel, orz, pin, plop, secara, smochine, zmeur.

Inflamatii venoase- castan salbatec.

Inflamatii vezicale- in, merisor de munte

Inima- cais, calin, cartof.

Insatisfactii sexuale- roinita.

Insolatie- cartof, floarea soarelui, iedera.

Insomnie- anason, angelica, arnica, busuioc, cais, cartof, ciubotica cucului, cretusca, crin alb, dumbravnic, Ginseng, hamei, levantica, limba boului, maghiran, mar, nufar alb, orz, ovaz, paducel, praz, rachita, roinita, salata, salcie, salcam, schinduf, sfecla rosie, sovarf, sunatoare, sofran, talpa gastei, toporas, telina, urzica moarta alba, valeriana, vinarita, virnant.

Instabilitate emotionala- rozmarin.

Insuficienta biliara- afin, cicoare, schinduf, sparanghel.

Insuficienta cardiaca- mar, nufar alb, roinita, rostopasca, troscot, vasc.

Insuficienta circulatiei sangelui- hamei, mustar negru, roinita, sunatoare.

Insuficienta corticosuprarenala- lamai, telina.

Insuficienta hepatica- anghinare, armurariu, cretusca, crusin, fasole, gutui, lamai, morcov, orz.

Insuficienta lactatiei- morcov.

Insuficienta ovariana- catina

Insuficienta pancreatica- anason, fenicul, lamai, lichen, schinduf.

Insuficienta renala- banuti, dovleac, dalac, papadie, sparanghel.

Insuficienta respiratorie- brustur.

Insuficienta secretiei salivare- obligeana,

Insuficienta tiroidiana- ovaz, telina.

Insuficienta transpiratiei- zmeur.

Insuficienta vederii- morcov,

Intertrigo- iarba mare, rachitan.

Intoxicatia sangelui- ulm.

Intoxicatii- anghinare, banuti, capsun, carcel, cretusca, dalac, floarea soarelui, galbenele, ghintura galbena, iarba mare, lichen, macris, menta, nuc, obligeana, osul iepurelui, papadie, patlageaua rosie, pecetea lui Solomon, pir, plop negru, prun, pufulita cu flori mici, rozmarin, schinduf, siminoc, stejar, toporas.

Ipohondrie- armurariu.

Iradiatii- schinduf.

Iritare nervoasa- hamei, levantica, paducel.

Iritatii- angelica.

Iritatia aparatului digestiv- nalba.

Iritatia aparatului renal si urinar- nalba.

Iritatia gatului- limba boului.

Iritatia mucoaselor- pin.

Iritatia ochilor- albastrele, trandafir.

Iritatia pielii- banuti, cartof, floarea soarelui, grau, gutui, patlageaua rosie, mar, nuc, pochivnic, sunatoare.

Iritatia sanului- pin.

Iritatii vaginale- cretusca, 3 frati patati.

Ischemie cardiaca- vasc.

Isterie- angelica, ciubotica cucului, hamei, isop, obligeana, vasc, vinarita.

Imbatranirea prematura- angelica, Ginko- Biloba, Ginseng.

Ingrijirea corporala- lamai.

Inrosirea mainilor- telina.

Inrosirea (iritarea) pleoapelor- albastrele.

Intarzierea cresterii- cais, visin.

Intarzierea dezvoltarii mentale- angelica.

Intepaturi de insecte- brustur, busuioc, ceapa, cimbru, crin alb, cuisoare, crin alb, galbenele, hrean, lamai, lemnul Domnului, levantica, menta, patlageaua rosie, sorbestrea, unguras.

Intretinerea pielii- lamai.

Junghi- batranis.

Lactatie (pentru marirea cantitativa)- busuioc, coriandru, crin de padure, fenicul, marar, patrunjelul campului, porumb, sorbestrea, sporis.

Laringita- anghinare, arnica, brancuta, busuioc de camp, ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, cretisoara, curcubetica, fenicul, isop, jneapan, lichen de islanda, limba boului, lumanarica, mac rosu de camp, nalba, ovaz, patlagina, plumanarica, podbal, sfecla, sorbestrea, turita mare, varza.

Lacrimarea ochilor- cerentel, coada racului, silur.

Leucemie- catina, dovleac, naprasnic, sfecla, telina, tintaura.

Leucopenie- (scaderea numarului de globule albe)- catina, ghintura.

Leucoree- anin negru, arnica, brustur, busuioc, catina, cerentel, cimbrisor, cimbru de gradina, coada racului, coada soricelului, cretisoara, cretusca, frasin, galbenele, ghiocei, gorun, gutui, hrean, iarba neagra, iasomie de padure, ienupar, isop, lacramioare, lemn cainesc, levantica, mur, musetel, naprasnic, nemtisori de camp, nuc, paducel, pin, plop negru, rachitel, rotunjoara, salcie, salcam, salvie, sclipeti, secara, sfecla, slabanog, smochin, sorbestrea, stejar, sunatoare, soparlaita, tataneasa, 3 frati patati, trifoi alb, trifoi rosu, ulm, urzica moarta alba, vasc, vindecea, vinerita.

Leziuni bucale- busuioc, calapar.

Leziuni cardiace- lacrimioara.

Leziuni cutanate- angelica, coada calului, grau, musetel, nuc, orez, papadie, patlagina.

Leziuni tuberculoase- 3 frati patati.

Leziuni intestinale- angelica.

Leziuni iritante- asmatui, calapar.

Leziuni stomacale- angelica.

Leziuni vegetante- ienupar, nasturel.

Leziuni zemuinde- arnica.

Limbrici- iasomie de padure.

Limfatism- ceapa, hrean, praz, prun, trifoiste de balta.

Limfoame- sfecla.

Lipsa menstrelor- coada soricelului.

Lipsa poftei de mancare- maces, maghiran.

Litiaze- anason, asmatui, cicoare, coacaz rosu, fasole, feciorica, iarba mare, maces, masline, merisor de munte, morcov, orez, papadie, papalau, patrunjel, perisor, pin, porumb, praz, prun, salata, scaiul dracului, sfecla rosie, strugurii ursului, visin, vita de vie.

Litiaze biliare- armurariu, capsun, ceapa, lemn dulce, feciorica, ghimpe, grau, iarba mare, lamai, maces, ovaz, paducel, patrunjel, patlageaua rosie, patrunjelul campului, pedicuta, pepene galben, ridiche neagra, roinita, rostopasca, scaiul dracului, slabanog, sparanghel, splinuta, trifoiste de balta, telina, ventrilica, vindecea.

Litiaze urinare- alun, banuti, brancuta, capsun, ceapa, ciubotica cucului, lemn dulce, fag, feciorica, fenicul, frasin, ghimpe, hrean, iarba mare, iarba neagra, in, lamai, maces, mar, mesteacan, nap, nuc, ovaz, paducel, patrunjel, patlageaua rosie, pedicuta, pepene galben, pir, plop negru, porumb, pufulita cu flori mici, ridichea neagra, roiba, rotunjoara, scai magaresc, slabanog, sparanghel, splinuta, trifoiste de balta, telina, urzica mica, usturoi, varza, ventrilica, vindecea, vulturica, zamosita.

Lumbago- ardei, batranis, orz, patlageaua vanata, piciorul cocosului, trifoi rosu.

Lovituri- brustur, rozmarin.

Lupus- coada calului, rostopasca.

Luxatii- iedera, pelin, sunatoare, tataneasa.

Maladii cardiace- sunatoare, traista ciobanului, unguras.

Maladii infectioase- arnica, echinaceea, lamai.

Malarie- curcubetica, curpen, fag, lemnul Domnului,

Mamopatii premenstruale- menta, tataneasa.

Mastoidita- aloe, schinduf.

Mancarimi de piele- brustur, busuioc, crusin, mar, patlagina, pir, soparlaita, trifoi rosu.

Matreata- brustur, coada calului, hamei, iedera, limba canelui, nuc, plumanarica, schinduf, trandafir, vetrice, zamosita.

Melena- coada racului, stejar.

Memorie- coada calului, ghimber, limba mielului.

Memorie deficitara- catina, Ginko- Biloba, Ginseng, nuc, obligeana, rozmarin.

Meningita- afin, catina, ceapa.

Menopauza- angelica, busuioc, coacaz negru, coada soricelului, cretusca, curcubetica, Ginseng, marar, porumb, roinita, salvie, sfecla rosie, urzica moarta alba.

Menoragii- armurar, deditei, piperul baltii, trifoiste de balta.

Menstre abundente- coada racului, porumb, schinduf.

Menstre dureroase- cimbru de gradina, lemnul Domnului, musetel, patrunjel, roinita, rozmarin, salata, salcie, secara.

Menstruatii intarziate- ceapa, crin de padure.

Menstruatii perturbate- calapar, carpen, coada soricelului, porumb, salvie.

Menstruatii reduse- fenicul, secara.

Meteorism- angelica, busuioc, coacaz negru, coada soricelului, lamai, mataciune, roinita, rozmarin, salata, salcie, secara.

Metrite- gorun, porumb.

Metroanexita- cerentel, coada soricelului, galbenele, porumb.

Metroragii- afin, coada calului, cretisoara, lemn dulce, frasin, iarba rosie, lemn cainesc, limba mielului, piperul baltii, porumb, rachitan, roinita, scanteiuta, sclipeti, sorbestrea, splinuta, stejar, soparlita, traista ciobanului, trifoiste de balta, urzica moarta alba.

Mialgii- iedera, spanz.

Miastenii- ghiocei, roinita.

Micoze- afine, arnica, banuti, brustur, ceapa, coada calului, Ginseng, maces, nuc, trandafir.

Micsorarea fluxului menstrual- catina, coada racului, stejar.

Migrene- angelica, anghinare, banuti, busuioc de camp, ceapa, cimbrisor, ciubotica cucului, coacaz negru, cretisoara, fenicul, Ginko-Biloba, grau, hrean, iasomie de padure, lacrimioara, lamai, levantica, lichen de Islanda, lichen de prun, limba mielului, maces, maghiran, ridiche neagra, roinita, rozmarin, ruscuta de primavara, salcam, schinduf, scorus, scorus de munte, sfecla rosie, sunatoare, tei, valeriana, vasc.

Miocardita- ceapa, unguras, vasc.

Miopatie- ghiocei, morcov.

Miopie- afine, corn.

Muscatura de sarpe- maselarita, patlagina, turita mare.

Nastere- angelica, cimbru de gradina.

Nefrite- angelica, anghinare, brustur, capsun, coacaz negru, lemn dulce, ghimpe, iarba mare, mac de gradina, marar, merisor de munte, mesteacan, obligeana, orz, osul iepurelui, porumb, porumbar, pufulita cu flori mici, smochin, spanac, sunatoare, telina, visin, vita de vie, vulturica.

Negi- busuioc, ceapa, coada calului, fag, laptele canelui, lamai, nuc, ricin, rostopasca, smochin.

Nervi- coriandru, mataciune, vasc.

Nervozitate- cimbru de gradina, ciubotica cucului, ciumafaie, coada calului, cretisoara, cretusca, levantica, mar, menta, narcisa alba, patlageaua vanata, salvie, scortisoara, sofran, tei, varza.

Neurastenie- aloe, alun, roinita, scanteiuta.

Neurodermite- coada calului, 3 frati patati.

Nevralgii diverse- angelica, arnica, brad, carpen, ceapa, cimbrisor, cimbru de gradina, ciubotica cucului, cretusca, dalac, hrean, iarba neagra, iedera, maselarita, musetel, mustar negru, omag, orz, ovaz, patlagina, piciorul cocosului, plop negru, ridiche neagra, salcie, salba moale, sanisoara, soc, spanz, splinuta, sporis, sunatoare, usturoi, vasc, ventrilica, zamosita.

Nevroze- brad, capsun, ceapa, cimbru de gradina, coacaz negru, dalac, dumbravnic, fragi, ghintura, hamei, isop, levantica, magheran, marar, maselarita, maturice, nuc, nufar alb, paducel, patlagina, pin, porumbar, ridiche neagra, schinduf, sparanghel, sunatoare, talpa gastei, valeriana, varza.

Noduli scrofulosi- buberic, varza.

Obezitate- afin, agris, aloe, anghinare, brustur, ceapa, coacaz negru, coacaz rosu, crusin, fenicul, grau, hrean, iarba neagra, iedera, lamaie, mar, mesteacan, orez, osul iepurelui, papadie, patlageaua rosie, porumb, praz, prun, salvie, soc, soia, spanac, trifoiste de balta, telina, ulm, urzica, varza, visin, vita-de-vie.

Oboseala cronica- cicoare, cimbru de gradina, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, cretusca, fenicul, ghintura, Ginko-Biloba, Ginseng, iarba mare, levantica, nuc, roinita, rotunjoara, rozmarin.

Ochi inflamati- banuti, coacaz negru.

Oftalmologie- afin, morcov.

Oligomenoree- curcubetica, galbenele.

Oligurie- ceapa, lemn dulce, fasole, frasin, fumarita, iarba mare, mar, mesteacan, papadie, patlageaua vanata, praz, prun, sunatoare, usturoi, varza, vulturica.

Onanie- hamei, talpa gastei, valeriana

Opareli- grau, maslin, nalba, tataneasa.

Oprirea secretiei de lapte- anin alb, stejar.

Orhita- dalac, echinaceea.

Orjelet- echinaceea, galbenele.

Osteomielita- curcubetica, pochivnic.

Osteoporoza- castan comestibil, coacaz negru, coada racului, coada soricelului, fragi, ghimber, Ginseng, marar.

Otalgii- mar, maslin, usturoi.

Otita- ceapa, cretisoara, crin alb, crin de padure, echinaceea, lamai, usturoi.

Otraviri- dafin, floarea soarelui.

Ovare- dalac, marar, zmeur.

Oxiuraza- afin, iarba mare, lamai, maces,

Palpitatii- arnica, crin, crin de padure, dumbravnic, lacramioare, limba mielului, paducel, patlageaua rosie, roinita, salata, sparanghel, tei, toporas, unguras, vasc.

Paludism- cicoare, lamai.

Panaritiu- ceapa, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, crin, crin de padure, fenicul, grau, lumanarica, maslin, musetel, pecetea lui Solomon, schinduf, sclipeti, secara.

Pancreatita- ceapa, lichen, orz, papadie, patlageaua rosie, pufulita cu flori mici, schinel, siminoc.

Papiloame- busuioc, ricin.

Paralizie faciala- hrean, praz, priboi.

Paralizii- aloe, angelica, brad, carpen, cimbru de gradina, dafin, dalac, dumbravnic, ghimber, ghiocei, limba boului, macris, maselarita, norocel, praz, rozmarin, vasc.

Paraplegii- lacramioare, norocel,

Parazitoze- anason, anghinare, buberic, capsun, ceapa, cicoare, cimbru de gradina, ciumafaie, coacaz negru, coada racului, coada soricelului, corn, crusin, cuisoare, ghintura, maslin, rostopasca, usturoi.

Paraziti capilari- curcubetica, usturoi.

Paraziti intestinali- dalac, fragi, frasin, hrean, Ipcarige, lamai, morcov, negrilica, patlagina, pelin.

Parestezii, pareze- dumbravnic, hrean, iedera, macris, norocel,

Pareza nervilor periferici- ghiocei, vasc.

Parkinson- catina, Ginko-Biloba.

Parodontoza- brad, coacaz negru, hrean, nasturel, scaiul dracului, scai vanat, sovarf.

Pecingine- angelica, babornic, coada calului, coada soricelului, crusin, dalac, fasole, lumanarica, macris, mar, maslin, mesteacan, naprasnic, nuc, plamanarica, spanac, stanjenei, turta, urechelnita.

Pediculoza- cimbru de gradina, curcubetica, iedera.

Pelada- anghinare, hrean, mustar negru.

Pelagra- limba boului, naprasnic, schinduf.

Pemfigus- asmatui, brusture, cerentel.

Periartrite- mustar negru, patlageaua rosie,

Pericardita- castan salbatec, ceapa.

Periflebite- alun, castan comestibil, usturoi.

Pete pe piele- asmatui, batranis, babornic, coada soricelului, ghiocei, hrean, laptele canelui, lamai, mesteacan, papadie, patlagina, pecetea lui Solomon, ricin, scai magaresc, urechelnita.

Picioare reci- hrean, Ginko-Biloba, usturoi.

Picioare sensibile- lamai, grau, iedera.

Pielite- jneapan, merisor de munte, osul iepurelui, pin, strugurii ursului, visin, zamosita.

Pierderea memoriei- catina, Ginko-Biloba, nuc.

Pierderi seminale- cerentel, stejar.

Pigmentatii diverse- lamai, mesteacan, patrunjel.

Pilo- nefrite- ghimpe, marar, pir, roiba.

Piodermita- arnica, cerentel, cimbru de gradina, galbenele, plop negru, sclipeti.

Pioree- maslin, salba moale.

Pistrui- batranis, bobornic, ceapa, fragi, ghiocei, hrean, lamai, mesteacan, patlagina, pecetea lui Solomon, scai magaresc, soc, trandafir, urechelnita.

Plagi- alun, angelica, anghinare, arnica, calapar, ceapa, cimbrisor, ciubotica cucului, coada soricelului, cretisoara, cretusca, curcubetica, dalac, dumbravnic, echinaceea, frasin, hrean, iarba de Soaldina, iarba neaga, jneapan, lamai, lemnul Domnului, maces, mar, mesteacan, naprasnic, nuc, pelin, sapunarita, smochin, sorbestrea, spanac, sunatoare, tataneasa, trifoiste de balta, turta, telina, ventrilica, vindecea.

Pleoape cazute- albastrele, silur.

Pleoape inrosite- asmatui, mac rosu de camp.

Pleurite- ceapa, cimbru de gradina, nalba, porumb, ruscuta de primavara, ulm.

Pletora- lamai, mar, patlageaua rosie, pepene galben, salata, varza, visin, vita de vie.

Pneumonie- ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, hrean, lichen, mustar negru, nufar alb, omag, pin, smochin, vinerita.

Podagra- pecetea lui Solomon, porumb.

Pojar- lamai, mac rosu de camp, maces.

Polinevrite- ceapa, Ginseng, hrean, spanz.

Polipi- coada calului, obligeana.

Polipi uretrali- hrean, piperul baltii.

Poliomielita- echinaceea, micsunele ruginite.

Polutii nocturne- hamei, nufar alb.

Porfirie- asmatui, castan comestibil.

Presbitie- afin, morcov, telina.

Prevenirea cancerului- lamai, morcov.

Prevenirea racelilor- cuisoare, maces.

Prevenirea ridurilor- castravete, lamai, masline.

Prevenirea senescentei- praz, prun.

Prolaps rectal- gorun, gutui, nalba.

Prostata- aloe, bostan, coacaz negru, curpen, dalac, dovleac, echinaceea, feciorica, ghimpe, iarba neagra, pepene galben, praz, prun, pufulita cu flori mici, rasgoace, roinita, spanac, sparanghel, strugurii ursului, vasc.

Prurigo- afin, angelica, anghinare, asmatui, carpen, coacaz negru, coada calului, cretisoara, curcubetica, lemn dulce, fasole, iarba mare, lacrimioara, levantica, marar, menta, musetel, nasturel, nuc, ovaz, piciorul cocosului, rachitan, roinita, scumpie.

Psihoze- obligeana, roinita, valeriana.

Psoriazis- albastrele, angelica, coacaz negru, grau, ienupar, lasnicior, menta, mur, nuc, orez, osul iepurelui, patlagina, pin, pir, rostopasca, sapunarita, soc, 3 frati patati, telina, urzica mica,

Purpura- arnica, brad, urzica mica.

Ramolisment- lemn cainesc, nuc, Ginko-Biloba.

Raceli- albastrele, anghinare, brustur, busuioc, carpen, calin, ceapa, cimbru de gradina, ciubotica cucului, coacaz negru, ghimber, hrean, isop, levantica, lichen de Islanda, limba boului, limba mielului, matreata bradului, musetel, mustar negru, obligeana, orz, pin, pir, salcie, salvie de camp, scortisoara, sfecla, smochine, soc, tei, toporas, trifoi alb, turta, telina.

Radiatii- catina, coacaz negru.

Rahitism- ceapa, morcov, nasturel, nuc, praz, prun, ridiche neagra, spanac, varza.

Raguseala- anghinare, arnica, brancuta, busuioc de camp, cimbrisor, cimbru de gradina, coacaz negru, dafin, gutui, lichen, limba boului, lumanarica, menta, patrunjelul campului, plamanarica, podbal, telina, ventrilica.

Raie- crusin, iedera, lemn cainesc, pin.

Rani- aloe, alun, arnica, asmatui, brad, brustur, buberic, busuioc, calapar, catina, canepa codrului, cicoare, cimbrisor, cimbru de gradina, ciumafaie, coada calului, cretisoara, crin alb, crin de padure, curcubetea, drete, echinaceea, fag, fenicul, frasin, galbenele, Ginseng, gorun, gutui, hrean, iarba mare, iarba rosie, in, Ipcarige, isop, jneapan, lemn cainesc, lemn dulce, levantica, lichen, limba canelui, limba mielului, lumanarica, maces, maghiran, marul lupului, mataciune, merisor de munte, molid, musetel, nalba, naprasnic, nuc, obligeana, orez, paltin de camp, patlagina, patrunjelul campului, pedicuta, pelin, perisor, pin, piperul baltii, plamanarica, plop negru, podbal, priboi, rachitan, rachita, rasgoace, rodul pamantului, roinita, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, nalba moale, salvie, salvie de camp, sanisoara, scai magaresc, scaiul dracului, schinduf, schinel, sclipeti, sfecla, soc, sorbestrea, sovarf, splinuta, stanjenei, steregoaie, strasnic, sunatoare, sofranas, stevie, talpa gastei, talpa matei, toporas, trifoiste de balta, turita mare, turta, tintaura, ulm, unguras, urzica, usturoita, ventrilica, vindecea, vinerita, volbura.

Rani ale colului uterin- brad, galbenele.

Rani anale- brad, gorun, stejar.

Rani purulente- brad, ceapa, cerentel.

Rani zemuinde- catina, coada racului, stejar.

Rau de mare- lichen.

Rectocolite- afin, angelica, corn, galbenele, mar.

Regenerarea tesuturilor- aloe, anghinare, telina.

Reglarea ciclului menstrual- calapar, galbenele.

Regurgitari- cretisoara, cuisoare.

Remineralizare- agris, coada calului.

Retentia apei- anghinare, ceapa, coada calului, cretisoara, dalac, papadie, splinuta.

Retentie azotata- leustean, sparanghel.

Retentie urinara- asmatui, babornic, fasole, limba mielului, mei pasaresc, osul iepurelui, patrunjelul campului, rasgoace, scai vanat, trifoiste de balta, telina, vita de vie.

Retinopatii- afin, silur.

Reumatism- afin, agris, aloe, anason, angelica, anghinare, anin alb, asmatui, brad, brustur, buberic, carpen, capsun, catina, canepa codrului, ceapa, cicoare, cimbrisor, ciubotica cucului, ciumafaie, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coriandru, cretusca, dafin, dalac, drete, drobita, fasole, fragi, frasin, ghimber, ghintura, grau, hamei, iarba mare, iarba neagra, iedera, Ipcarige, lamai, lasnicior, lemn cainesc, levantica, limba boului, limba mielului, mar, marar, merisor de munte, mesteacan, molid, morcov, mustar negru, mutatoare, naprasnic, nuc, obligeana, orz, osul iepurelui, papadie, papalau, patlagina, patlageaua rosie, patlageaua vanata, pecetea lui Solomon, pedicuta, pepene galben, piciorul cocosului, pin, pir, plamanarica, plop negru, podbal, porumb, praz, pin, ridiche neagra, rozmarin, salata, salcie, salvie, schinduf, schinel, scorus, scorus de munte, siminoc, soc, spanac, spanz, splinuta, sporis, strugurii ursului, sunatoare, sofranas, tarhon, 3 frati patati, trifoi rosu, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, untul pamantului, urzica, urzica mica, usturoi, ventrilica, visin, vita de vie.

Rezistenta la frig scazuta- hrean, lamai, maces.

Riduri- fragi, gutui.

Rinichi- albastrele, aloe.

Rinite- busuioc, busuioc de camp, cimbru de gradina, ciubotica cucului, coada soricelului, echinaceea, hrean, orz, pir, ridiche neagra, salcie, 3 frati patati.

Rinite alergice- busuioc, coada soricelului, 3 frati patati.

Rino-sinuzite- cimbru de gradina, ciubotica cucului, echinaceea, hrean, maces, mustar alb, 3 frati patati.

Rupturi si intinderi musculare- galbenele, tataneasa.

Sangerarea gingiilor- cerentel, coada calului.

Sangerari menstruale puternice- salcie, stejar.

Sangerari nazale- coada racului, urzica moarta alba.

Sangerari uterine- coada calului, coada racului, stejar.

Sani atoni, vestejiti- cretisoara, iedera, marar, zmeur.

Sani durerosi- menta, nalba.

Sarcina- mar, roinita, schinduf.

Sarcoame- floarea soarelui, rostopasca.

Scabie (raie)- busuioc, cimbru de gradina, coada soricelului, iedera, macris iepuresc, mar, menta, porumb.

Scarlatina- limba mielului, zmeur.

Sciatica- castan salbatec, deditei, hrean, iedera, macris iepuresc, ridiche neagra, sunatoare, tintaura, vasc.

Scleroza vaselor de sange din creier- Ginko-Biloba, scorus de munte, usturoi, vasc.

Scleroza- ceapa, scorus de munte, usturoi.

Scleroza in placi- angelica, cimbru de gradina, Ginseng, limba boului, macris iepuresc, pin.

Scleroza renala- ceapa, urzica moarta alba.

Scorbut- brancuta, cretisoara, lamai, limba boului, spanac, varza, zmeura.

Scrofuloza- hrean, lasnicior, nuc, papadie, patlageaua vanata, 3 frati patati, telina.

Scurgeri ale ochilor- lacramioare, silur.

Scurgeri ale urechilor- lacramioare, urechelnita.

Scurgeri de sange- coada racului, iedera.

Scurgeri vaginale- galbenele, ghiocei, sfecla rosie, sunatoare, trandafir, 3 frati patati.

Seboree- capsun, hamei, hrean, lamai, patlageaua rosie, podbal, stejar, urzica, varza.

Sechele dupa fracturi- brustur, castan salbatec, tataneasa.

Secretie vaginala insuficienta- marar, patrunjel.

Secretii salivare- mar, menta.

Sedativ cardiac- limba mielului, talpa gastei.

Sedativ nervos- deditei, talpa gastei, valeriana.

Sedentarism- mar, pepene galben.

Senectute- ceapa, lamai, spanac, varza, visin.

Septicemie- arnica, echinaceea.

Sida- catina, echinaceea.

Sifilis- curcubetica, lamai.

Silicoza pulmonara- pochivnic, podbal.

Sincope- angelica, roinita.

Sindrom azotermic- pir, turita mare

Sindrom de malabsorbtie- lamaie, turta.

Sindrom dispeptic- anghinare, turita mare.

Sindrom premenstrual- coada soricelului, Ginko- Biloba.

Sindrom Raynoud- Ginseng, mustar negru, nuc.

Sinuzita- carcel, coriandru, hrean, obligeana, ridiche neagra, varza.

Slabiciunea muschiului inimii- arnica, catina.

Slabiciune generala- angelica, coacaz rosu, coada calului, Ginseng, nuc.

Slabiciune musculara- cretisoara, nuc.

Somnolenta- ardei iute, coacaz negru, piper.

Spasme- dafin, dalac, ovaz, pedicuta, salata, salvie, scortisoara, stanjenei, vasc.

Spasme digestive- feciorica, mataciune, menta, micsunele ruginite, roinita, usturoi, zmeur.

Spasme musculare- cerentel, nuc.

Spasme vaginale- angelica, pedicuta, salata.

Spasm sanguin cerebral- Ginko- Biloba, usturoi.

Spasmofilie- coada calului, tataneasa.

Spasm piloric- coada racului, cuisoare.

Spermatoree- hamei, salata.

Splina- drobita, pir, saschiu.

Spondiloza- castan salbatec, iarba mare, ovaz, plop negru, salcie, scorus de munte, sunatoare.

Stafilococi, streptococi- brustur, cimbrisor, cimbru, fasole, licheni, naprasnic, nuc, pelin, plop negru, pochivnic, scumpie.

Stari congestive- brustur, patlageaua rosie.

Stari de iritabilitate- sunatoare, tei.

Stari de oboseala- caise, catina, sunatoare.

Stari depresive- sunatoare, talpa gastei.

Stari febrile- alun, lichen, mar, musetel, smochine, unguras, zmeur.

Stari gripale- lamaie, sovarf.

Stari inflamatorii digestive- morcov, nalba, patlageaua rosie.

Stari nervoase- crin alb, macris iepuresc, mataciune, obligeana, paducel, roinita, tei.

Stari spastice a vezicii biliare- cuisoare, talpa gastei.

Sterilitate feminina- angelica, busuioc, curcubetica, grau, naprasnic, nemtisori de camp, ovaz, salvie, turte, telina, vasc.

Sterilitate masculina- angelica, busuioc, catina, curcubetica, grau, orz, ovaz, telina.

Stimularea circulatiei periferice- ardei iute, hrean, ienupar.

Stimularea ficatului- anghinare, coada soricelului.

Stimularea functiei sexuale- busuioc de camp, telina.

Stimularea secretiei de lapte- schinduf, soc.

Stimularea sistemului nervos- busuioc de camp, nuc.

Stimulent general- levantica, nuc.

Stomatite- afin, angelica, anin alb, anin negru, asmatui, capsun, ceapa, cerentel, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, cretisoara, dracila, dud, echinaceea, fumarita, gorun, gutui, lamai, matreata bradului, mur, musetel, nalba, naprasnic, nasturel, orz, osul iepurelui, patlagina, priboi, raculet, salvie, sclipeti, smochine, sovarf, sunatoare, soparlaita, tataneasa, trandafir, turita mare, urechelnita.

Stres- alun, angelica, crin alb, Ginseng, leustean, levantica, pin,

Striuri uretrale- curpen

Sughit- marar, scortisoara, vasc.

Supuratii- coada calului, coada racului, secara, urzica.

Surmenaj- anason, catina, ceapa, coacaz negru, fasole, grau, levantica, orez, orz, ovaz, prun, tei, telina.

Socul sindromului toxic- anghinare, Ginko- Biloba.

Tabagism- pedicuta, valeriana.

Tahicardie- leustean, maturice, narcisa alba, paducel, ruscuta de primavara.

Taieturi- albastrele, aloe, anin alb, calapar, ceapa, cicoare, ciumafaie, coacaz negru, crin de padure, hrean, margareta.

Ten iritat- lumanarica, musetel, orez.

Ten seboreic- brustur, cimbrisor, cimbru de gradina, coada racului, lamaie.

Tenie- dovleac, dud, nuc.

Tensiune cerebrala- deditei, levantica, talpa gastei.

Tensiune oscilanta- paducel, vasc.

Ten uscat- coada soricelului, floarea soarelui, maslin, nalba.

Toxicoza gravidelor- steregoaie, usturoi.

Toxiinfectii alimentare- anason, menta, musetel, nasturel, nuc.

Traheite- ceapa, iarba mare, jneapan, lemnul Domnului, lemn dulce, leustean, lichen, lumanarica, nalba, patlagina, plamanarica, scai vanat, sovarf, vasc.

Traheobronsite- mustar negru, porumb, ridiche neagra, smochine, telina.

Transpiratie excesiva- anin alb, anin negru, calin, dalac, gorun, mesteacan, nuc, pir, salcie, salvie, stejar.

Traumatisme- brustur, tataneasa, usturoita.

Tricomonas- galbenele, hamei, iasomie de padure, tataneasa.

Tricofitie- marul lupului, porumb.

Trigliceride in exces- Ginseng, lamaie.

Tristete- roinita, salcie.

Tromboflebita- aloe, catina, grau, grausor, limba boului, limba cainelui, pecetea lui Solomon, prun.

Tromboze- ceapa, ghiocei, salata, talpa gastei, usturoi.

Tuberculoza- afin, aloe, alun, angelica, capsun, catina, coacaz negru, coada calului, fasole, fragi, frasin, Ginseng, gutui, hamei, hrean, lamai, lichen, merisor de munte, naprasnic, navalnic, nuc, pepene galben, pin, plamanarica, plop negru, rostopasca, salcie, schinduf, sfecla rosie, tataneasa, trandafir, troscot, turita mare, turta, telina, urzica moarta alba, usturoi, zmeur.

Tulburari ale permeabilitatii capilare- brad, hrean, lamai.

Tulburari ale secretiei biliare- anason, capsun, coacaz rosu, fragi, frasin, sunatoare.

Tulburari ale sistemului nervos- pelin, rozmarin, talpa gastei.

Tulburari cardiace- cretusca, deditei, paducel, rozmarin, unguras, valeriana.

Tulburari de apetit- ghintura, pelin, pepene galben, pepene rosu.

Tulburari de ciclu menstrual- angelica, cimbru de gradina, cretisoara, dracila, leustean, patrunjel, rozmarin.

Tulburari de circulatie- afin, arnica, castan salbatec, coada soricelului, dalac, Ginseng, ienupar, porumb, usturoi.

Tulburari de crestere la copii- castan, caise, turta.

Tulburari de echilibru- Ginko-Biloba, Ginseng.

Tulburari de memorie- crin alb, crin de padure, Ginko-Biloba, nufar alb.

Tulburari de menopauza- paducel, pir, soia, talpa gastei, vasc.

Tulburari digestive- fragi, frasin, ghimber, levantica, musetel, obligeana, praz, salvie, schinduf, sovarf, vita de vie.

Tulburari dispeptice- musetel, podbal, tarhon.

Tulburari endocrine- marar, porumb, salcie, zmeur,

Tulburari gastro- intestinale- ciubotica cucului, coriandru, cretusca, nalba, papadie, ridiche neagra, roinita, salvie, siminoc.

Tulburari hormonale- coacaz negru, soc, zmeur.

Tulburari mentale- Ginko-Biloba, papadie, roinita.

Tulburari nervoase- arnica, roinita, salvie, talpa gastei, vasc.

Tulburari neuro vegetative- grau, obligeana, roinita, ruscuta de primavara, talpa gastei.

Tulburari ovariene- limba mielului, roinita, zmeur.

Tumori- angelica, banuti, brustur, catina, ceapa, Ginseng, grau, iarba de Soaldina, macris, marar, patrunjel, rostopasca, stanjenei, turita mare, telina, usturoi, varza, vasc.

Tumorile anusului- brustur, canepa codrului, marul lupului.

Tumori maligne- brustur, coada calului, galbenele, hrean, marar, schinduf, toporas.

Tumorile tubului digestiv- lichen, roinita.

Tumorile vaginului- canepa codrului, marul lupului, rostopasca, tataneasa.

Tuse- aloe, amareala, ardei, banuti, brad, brancuta, busuioc de camp, carpen, calin, carcel, ceapa, cervana, cicoare, ciubotica cucului, coacaz negru, coacaz rosu, coada soricelului, cretusca, curpen, feciorica, ghimber, gutui, hrean, iarba mare, iedera, in, Ipcarige, isop, jneapan, lemnul Domnului, lemn dulce, levantica, limba boului, limba mielului, lumanarica, mac rosu de camp, mar, menta, merisor de munte, molid, nap, navalnic, obligeana, omag, orz, ovaz, patlagina, pin, plamanarica, plop negru, podbal, praz, ridiche neagra, salcam, salvie de camp, scai magaresc, scai vanat, scorus de munte, smochine, stanjenei, sofran, sofranas, talpa matei, tataneasa, tei, toporas, usturoi, vasc, ventrilica, vinerita, volbura, zmeur.

Tuse astmatica- cimbru de gradina, salcam.

Tuse convulsiva- cimbrisor, cimbru de gradina, dalac, echinaceea, porumbar, salata, salcam, scai vanat, sovarf, unguras, urzica moarta alba, varza, vasc.

Tuse cu secretii muco- purulente- ceapa, podbal, 3 frati patati.

Tuse pe baze nervoase- deditei, maselarita, salata.

Tuse spastica- cimbru de gradina, rostopasca, unguras, vasc.

Tuse uscata- anason, ceapa, crin alb, crin de padure.

Tiuituri in urechi- ceapa, urechelnita, usturoi.

Ulcer varicos- (de gamba)- arnica, brad, castan salbatec, coada soricelului, cretisoara, curcubetica, dalac, dumbravnic, iarba mare, isop, maces, musetel, nuc, papadie, pochivnic, rapita, rachitan, roinita, rostopasca, salvie, scanteiuta, sclipeti, soparlaita, tataneasa, turita mare, turta, urzica, urzica mica, usturoi, varza, vindecea.

Ulceratii- busuioc, calapar, coacaz negru, coada soricelului, gutui, hamei, iarba rosie, lemn cainesc, limba mielului, lumanarica, maces, musetel, nalba, nasturel, ovaz, patlagina, podbal, rachita, roinita, salvie, sapunarita, tintaura, usturoita, ventrilica.

Ulceratii ale pielii- alun, angelica, anin alb, anin negru, asmatui, brad, brustur, catina, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coada racului, cretusca, crin de padure, crusin, curcubetica, dracila, drete, feciorica, fragi, frasin, gorun, iarba neagra, lemnul Domnului, lemn dulce, leustean, limba cainelui, marul lupului, mesteacan, salcie, schinel, soc, sorbestrea, spanac, sporis, sunatoare, telina, unguras, vinarita.

Ulceratii atone- hrean, iedera, levantica, patlagina, plamanarica, sclipeti, urzica moarta alba.

Ulceratii canceroase- brustur, coada calului, canepa codrului, ienupar, marul lupului, rostopasca, tataneasa.

Ulceratii infectate, supurate- albastrele, brustur, cimbru de gradina, jneapan, patlagina, pelin, plamanarica, salcie.

Ulceratii stomacale sau duodenale- aloe, angelica, arnica, brustur, busuioc, capsun, ceapa, coada calului, coada soricelului, coriandru, frasin, galbenele, lamai, macris, marul lupului, morcov, nuc, obligeana, orz, patlagina, patrunjel, plamanarica, porumb, prun, pufulita cu flori mici, roinita, rostopasca, salcam, scai magaresc, scaiul dracului, scanteiuta, schinduf, sunatoare, tataneasa, troscot, turita mare, telina, tintaura, varza, vulturica.

Ulceratii zemuinde- brustur, canepa codrului.

Umflaturi diverse- afin, arnica, catina, ciubotica cucului, coada calului, coriandru, patlagina, pelin, slabanog, talpa gastei, urzica moarta alba.

Uricemie- afin, mesteacan, deditei, jneapan, pin, pir, porumb, strugurii ursului, zmeur.

Urinari dificile- ceapa, dovleac, pir, pufulita cu flori mici, soc.

Urticarie- anason, brustur, catina, coacaz negru, fumarita, grau, menta, mesteacan, piciorul cocosului, porumb, rachitan, ridiche neagra, scumpie, 3 frati patati, trifoi rosu, valeriana.

Uscaciunea tegumentelor- albastrele, floarea soarelui, grau, masline, nalba.

Usurarea durerilor la nastere- lemnul Domnului, lemn dulce.

Vaginite- angelica, busuioc, coada soricelului, cretusca, echinaceea, frasin, galbenele, gorun, hamei, musetel, nalba, pelin, pin, rachitan, salcie, sunatoare, tataneasa, turita mare, urzica, urzica moarta alba.

Varice- afin, aloe, alun, anason, armurar, castan comestibil, castan salbatec, catina, ceapa, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, coada soricelului, dracila, galbenele, grausor, hrean, lamai, mur, naprasnic, papadie, paducel, pecetea lui Solomon, praz, priboi, revent, salata, salcie, salvie, tataneasa, troscot, tintaura, urzica mica, urzica moarta alba, usturoi, visin, vita de vie.

Varsaturi (voma)- anason, armurar, busuioc, cerentel, ciubotica cucului, coada calului, coada soricelului, cuisoare, gutui, lamai, mar, mataciune, menta, pelin, scumpie, siminoc, turita mare, tintaura, valeriana.

Vanatai- brad, calapar, coada calului, telina.

Vascozitate sangvina- lamai, sparanghel.

Vergeturi- coada calului, cretisoara, iedera.

Vertij- anason, ciubotica cucului, Ginko-Biloba, roinita, rozmarin.

Veruci- busuioc, fag, ienupar, laptele canelui, morcov, ricin, smochine.

Vicii ale sangelui- patrunjel, saschiu.

Viermi intestinali- aloe, anason, calapar, cimbrisor, coriandru, fag, feciorica, lamai, levantica, linarita, maces, maslin, nasturel, nuc, pelin, prun, ridiche neagra, rodul pamantului, sapunarita, siminoc, smochine, spanac, turta, telina, urechelnita, varza, vetrice.

Viroze- afin, aloe, orz, sfecla rosie.

Vitalitate scazuta- catina, grau, ovaz, orz.

Vitiligo- afine, coada soricelului, corn, smochine, telina.

Vopsirea parului- drobita, musetel. Zgomote in urechi- anason, paducel, roinita, vasc. Xeroze- grau, in, nalba.
http://www.scritube.com/medicina

luni, 14 martie 2011

AUTOTROFII - Oameni care traiesc fara mancare si fara apa

Monday, February 28, 2011

Zeita Amba sau Durga

- In lume exista peste 3000 de oameni care traiesc fara sa consume hrana solida, multi dintre ei si fara sa consume lichide. Sunt numiti "autotrofi", o denumire data organismelor capabile sa transforme energia solara in hrana, prin fotosinteza. Numai ca specialistii nu pot explica mecanismul prin care autotrofii umani supravietuiesc -
Zeita Amba si hrana divina
Indianul Prahlad Jani are 83 de ani, dar nu a mai mancat si nu a mai baut nimic de la varsta de 8 ani, cand, spune el, a fost binecuvantat de Zeita Amba. Jani este numit Mataji - un adept al Zeitei Mama a Tuturor, Amba sau Durga, foarte populara in Gujarat, locul lui natal.
Zeita este o aparatoare a razboinicilor, dar cea mai importanta functie a ei este de a aduce si de a mentine fertilitatea terenurilor agricole. Ea aduce ploaia binecuvantata care uda ogoarele, hranind pamantul. De aceea si Mataji Jani este convins ca pe el il hraneste Amba cu apa divina, tinandu-l in viata.
In 2010, Jani a fost supus unei atente supravegheri medicale, la Spitalul Sterlin din Ahmedabad. Timp de zece zile, o echipa formata din 30 de medici specialisti i-au monitorizat functiile vitale. Rezultatele i-au naucit, desi in India sunt multi yoghini care fac tot felul de demonstratii ce anuleaza legile fizicii, dar si pe cele fiziologice. Lui Prahlad Jani i s-a interzis sa faca baie, stiut fiind ca apa hidrateaza si prin piele.
Oamenii normali pot trai fara apa doar trei, patru zile, dar cu urmari uneori foarte greu de ameliorat. Jani nu a avut nici o complicatie. In ciuda faptului ca nu consuma nici un mililitru de lichide, urina se forma in vezica, dar, cu totul inexplicabil pentru medicii care l-au asistat, era absorbita ulterior de peretii vezicii. Cat a durat experimentul, Jani nu a mancat, nu a baut si nici nu a avut necesitati fiziologice.

AUTOTROFII - Oameni care traiesc fara mancare si fara apa

Mataji Jani

Insa functiile organelor interne nu s-au modificat in nici un fel si nu a manifestat nici o afectiune. Prahlad Jani este un om sfant, care traieste ca un pustnic, intr-o pestera, de la varsta de 8 ani, cand i s-a aratat Zeita Amba. El sustine ca este hranit cu apa divina printr-o gaura in bolta pesterii, si ca nu a simtit niciodata nevoia de a manca, de a urina sau defeca. Nu incearca sa explice in nici un fel conditia sa, lasandu-se total in grija zeitei protectoare, pe care o slujeste cu rugile sale si meditatii zilnice.
Dr. G. Ilavazahagan, directorul Institutului Apararii Nationale din India, care a participat la examinarea lui Jani, nu intelege cum un om poate supravietui in intregime ca o planta. "Pare evident ca mai exista o sursa de energie care poate fi procesata de corpul uman, in afara caloriei, dar va dura pana o vom descoperi".
"Fenomenul HRM"
Hira Ratan Maneck, in varsta de 67 de ani, este tot din India. Este inginer si a renuntat la mancare in mod deliberat, in urma cu opt ani, vrand sa demonstreze ca organismul uman are mai mult de suferit prin consumul de mancare solida, decat prin nealimentare. Ratan se hraneste cu apa, sucuri si energie solara.

Hira Ratan Maneck

Invitat de specialistii NASA pentru un studiu, a trait doar cu apa si absorbtie de energie solara, pe toata durata supravegherii, timp de 130 de zile. Nestiind cum sa denumeasca procesul prin care supravietuia, specialistii NASA l-au numit "fenomenul HRM", de la initialele subiectului.
Ratan a incetat sa consume hrana solida dupa un pelerinaj in Himalaia. "In fiecare dimineata, statea la soarele ce rasarea, cate o ora, fara sa clipeasca", spune sotia sa, Vimla.
"Acesta era meniul principal. Ocazional, mai consuma cate o cafea, ceai sau alte lichide". Ratan crede ca aceasta metoda reda corpului abilitatea naturala de a trai, fara sa fie ingreunat de toxinele generate de hrana solida. "Si creierul se simte mai bine astfel hranit", spune Ratan. "Este o metoda straveche, practicata de ascetii Hindu si Jina. Este chiar demonstrabila stiintific".
Mic dejun cu soare
Ceea ce s-a si facut. In urma unor cercetari efectuate de "British Royal Medical Institution", s-a constatat ca, intr-adevar, energia solara este ideala pentru viata. In prezent, se face o publicitate negativa Soarelui, din cauza exploziilor solare, care afecteaza tehnologia, in primul rand. Dar, din punct de vedere al vietuitoarelor, mult mai multe efecte negative sunt cauzate de lipsa expunerii la soare. Dimineata, la rasarit, soarele este o adevarata hrana energetica.
"Consumand legumele care sunt dependente de energia solara, ca sa se dezvolte, oamenii traiesc, practic, dintr-o sursa indirecta de energie solara", este de parere Ratan. "Noi ne hranim cu ceea ce a fost deja procesat de plante. Trebuie sa reinvatam sa absorbim energie solara din sursa directa".
Metoda lui Ratan de a "gati" energia solara e simpla: incepi prin a privi cateva secunde la soarele care rasare dimineata; treptat, se prelungeste sedinta pana la 30 de minute. Cand se ajunge la 15 minute de privit soarele diminetii, deja se diminueaza necesitatea de a manca. La 30 de minute, creierul dezvolta capacitatea de a stoca energia solara si de a o transforma in energia necesara activitatilor umane.
O plimbare de 40 de minute, cu picioarele goale in soarele diminetii, incarca "bateriile" umane si inlatura orice afectiune psiho-somatica. Cel mai important, spun ascetii indieni, este faptul ca se formeaza in jurul trupului o coroana de energie, care alimenteaza organismul toata ziua. Cu cat aceasta coroana este mai puternica, riscul de imbolnavire scade, pana la a fi eliminat definitiv.

Solarian

Neurofizicianul Sudhir Shah, care i-a monitorizat si pe Jani, si pe Ratan, in cursul unui experiment ce a implicat mai multi subiecti, desfasurat la Health Care International Multitherapy Institute, nu poate da o explicatie stiintifica fenomenului. "I-as spune, mai degraba, "adaptarea cronica" a unui organism la conditii vitrege impuse.
Astfel, organismul isi reduce voluntar necesarul de energie, pentru a procesa reactiile chimice, fenomen ce intervine cam dupa a 16-a zi de post a ascetilor. Organismul slabeste dramatic, chiar si 40 de kilograme in 200 de zile, dar, in ciuda asteptarilor medicilor, nu se observa nici o dereglare a functiilor vitale.
Dupa acest "hop", organismul se adapteaza. Este posibil si sa se activeze acel lob temporal unde credem ca s-ar afla sediul celui de-al saselea simt, responsabil de proprietatile parapsihice. Celelalte parti ale creierului, inclusiv hipotalamusul, glanda pituitara si medulla oblongata, nu sufera nici o modificare".
Ratan, practicant jainist, este ferm convins ca procentul foarte mare de functii ale creierului inhibate la oamenii ce consuma hrana solida se activeaza cu hrana solara. Si ceea ce resimte imediat orice subiect care renunta la hrana solida este inclinatia spre sfere spirituale, uitand de grijile materiale.
Organismul uman este dotat ca si plantele
In conditii de experiment similare, la unii subiecti s-a constatat o scadere dramatica a nivelului de zahar in sange, pana la limita de risc letal maxim, dar ascetii nu prezentau nici un simptom. Ratan nu a mancat si a baut doar apa fiarta, in timpul zilei, pe durata experimentului, ce a durat 200 de zile, dar, in viata de zi cu zi, consuma noua tipuri de lichide, pe langa sedintele solare.
Un grup de calugari jainisti, care fac parte din Societatea Energiei Solare, s-au supus testarilor medicilor pentru a demonstra ca postul ascetic regleaza tensiunea, pulsul, sistemul urinar, sistemul digestiv, sistemul circulator, practic, toate functiile organismului si ale creierului in special.
Medicii se straduiesc acum sa dezvolte o strategie de vindecare a anumitor boli prin post, o metoda practicata de animale, care cand se imbolnavesc renunta la mancare si reduc consumul de energie, dormitand tot timpul.
Un studiu de nutritie destul de recent arata ca vitamina B12, absolut necesara organismului uman, se regaseste doar in hrana de origine animala, deci vegetarienii n-ar putea sa supravietuiasca doar cu legume. Si totusi, in organismul autotrofilor se gaseste, inexplicabil, o cantitate suficienta de B12. Continuand cercetarile, s-a descoperit ca in intestinul uman exista o bacterie care genereaza componentele vitaminei B12.
Un alt studiu a aratat ca intestinul uman este capabil sa produca o bacterie ce intra in compozitia aminoacizilor, deci omul este dotat cu o microflora capabila sa-l intretina, fara aport din afara. Pana la urma, mitologiile care vorbesc despre cei dintai oameni, ce nu consumau hrana solida, se vor dovedi a fi fost adevaruri demult uitate.
A renuntat la pizza pentru... nimic
Dar nu numai indienii, practicanti ai unor culte diverse, pot deveni autotrofi. Doctorul Michael Werner, din Brunswick, specialist in chimia cancerului, traieste de patru ani doar cu hrana solara. Werner are 60 de ani, alearga in fiecare dimineata peste trei kilometri, apoi ia micul dejun cu sotia sa, Angelica. Ea mananca destul de consistent, el bea doar o ceasca de cafea.
La serviciu, are un program incarcat, dar tot isi face timp si pentru o partida de tenis, sportul lui preferat. Dupa ce se intoarce acasa, cei trei copii, fiecare cu problemele lui, il tin ocupat. Viata lor pare absolut normala.

Doctorul Michael Werner

Asa si este, doar ca Angelica nu trebuie sa gateasca pentru Michael. Deloc.
Michael Werner n-a mai consumat hrana solida de la Revelionul din 2001, cand a mancat o uriasa portie de salata de cartofi si o bucata mare de tort, dupa care i s-a facut rau. A fost doar o indigestie, dar Michael, doctor in chimie, s-a hotarat sa renunte la mancare. A citit, s-a informat, dar ideea i-a dat-o o prietena de familie care experimenta hrana solara, renuntand la mancarea solida.
Treptat, Michael a trecut si el pe hrana solara. I-au trebuit doar trei saptamani sa se adapteze la noua conditie, care ii confera infinit mai multa vitalitate. "E prana din textele sfinte, ki-ul cosmic, energia ideala!", spune Werner. Dieta lui zilnica este formata din patru cesti de cafea si doua sucuri de fructe naturale, plus, ocazional, un pahar de vin.
In rest, ...soarele diminetii. "Sunt o persoana absolut normala, fericita si in deplinatatea sanatatii", spune Werner. "Inainte eram dependent de pizza, eram supraponderal si ma simteam epuizat dupa o zi de munca. Multi colegi doctori mi-au spus ca e o nebunie ceea ce incerc sa fac. La un moment dat, chiar mi-au recomandat sa vorbesc cu un psiholog".
Foamea din minte
Adevarul este ca transformarile care se produc in primele 21 de zile par ingrijoratoare, mai ales slabirea dramatica si aspectul de "pruna uscata" al pielii. Dupa care organismul incepe sa proceseze noua dieta. Nu toti reusesc sa se adapteze. "Cei mai multi dintre cei care renunta o fac pentru ca nu reusesc sa-si scoata foamea din minte", spune Werner.
Ca specialist in reactii chimice, a observat ca organismul capata o rezistenta uluitoare si o putere de regenerare mult mai mare decat inainte, fapte dovedite de el prin analize si radiografii. Sistemul imunitar pare o reduta de necucerit. Doarme doar cinci ore pe noapte, suficient cat sa se odihneasca pe deplin.
O alta functie care a suferit modificari considerabile este memoria, care acum pare un "stick" modern, cu o capacitate de stocare uriasa. Cand reporterii l-au intrebat daca dieta sa nu e cumva o forma de anorexie, dr. Werner a raspuns prompt: "Eu nu mananc, pentru ca imi iubesc corpul, nu pentru ca-l urasc! Si asta schimba toate reactiile din organism, fiind un catalizator".
Dr. Werner nu lipseste de la mesele copioase date de prietenii de familie, desi nu simte nevoia sa consume nimic. Mintea lui nu mai are nici o relatie cu hrana solida. Corespondeaza cu vreo 30 de oameni care se supun voluntar aceluiasi regim. Foarte invocat este si numele lui Wiley Brooks, cel care in 1983 a infiintat, in America, "Institutul Celor ce se Hranesc cu Aer".
Din pacate, a fost surprins cand tocmai ingurgita o placinta de pui, dupa ce sustinuse in public ca nu consumase hrana solida de 19 ani! De atunci, multi dintre cei care traiesc cu aer sunt supusi unor teste de control.
In 1999, o alta adepta renumita a dietei cu aer, australianca Ellen Greves, a picat testul medicilor, dupa numai patru zile de hrana solara. Sanatatea ei s-a deteriorat atat de sever, incat medicii au pus capat testarii. Dr. Werner a participat insa la doua experimente, de cate zece zile fiecare, si a reusit cu succes sa demonstreze ca prana este hrana ideala.
De ce exista foamete in Africa?!
Problema pe care o ridica acesti oameni nu este una usoara. Cum reusesc ei sa traiasca si sa fie sanatosi, cand in lume exista tari unde oamenii mor literalmente de foame, mai ales in Africa, unde, se spune, soarele este mai stralucitor?!
Si pentru aceasta problema, dr. Werner are un raspuns, dar nu o explicatie: "Mor de foame, pentru ca sunt convinsi ca asta se intampla daca nu mananca. A trai cu energie solara este un concept pe care creierul, in primul rand, trebuie sa si-l insuseasca. Sunt convins ca metoda folosita de noi ar salva omenirea de la foamete, dar nu cred ca omenirea este gata sa treaca la acest mod de viata, care este foarte spiritual.
Eu, personal, n-as indrazni sa sfatuiesc pe nimeni sa faca ceea ce fac eu". Chiar si el, care si-a "calit" creierul, mai pofteste uneori la pizza si ciocolata. Si chiar vrea sa-si satisfaca pofta, dar imbucatura i se opreste in gat. "Mentalitatea omului guverneaza. E cel mai aprig razboi s-o invingi!".
Expertii nutritionisti nu accepta aceasta idee si au si ei dreptatea lor. Cum ai putea, de exemplu, sa convingi copiii ca pot trai cu soare si aer?! "Poti sa tii un bebelus in soarele diminetii cat vrei, dar, daca nu-l hranesti, va muri", spune dr. Helmut Oberritter.
"Numai plantele traiesc cu hrana sintetizata din energia solara, dar vorbim de alt regn". Admite, totusi, ca cei care se hranesc ca dr. Werner au o mentalitate aparte, dar cum poate aceasta mentalitate sa-i tina sanatosi, fara sa se hraneasca cu mancare solida, nu poate explica stiintific.
"Sunt inclinat sa cred ca acesti oameni fac parte dintr-o alta rasa umana, foarte restrictiva, care a fost in trecut si a lasat mostenire anumite gene, pe care, cu metodele din prezent, inca nu le-am detectat", spune dr. Oberritter, mai in gluma, mai in serios. "In orice caz, sistemul prin care autotrofii umani supravietuiesc este prea complicat sa se fi dezvoltat intr-o scurta perioada de timp".
Alaptare pana la 7 ani, apoi... soare
Si in Rusia cea plina de cercetatori ai fenomenelor neobisnuite se gasesc autotrofi. Avand o tara greu de hranit, conducatorii au finantat multe studii de nutritie, insa doar filosofii au reusit sa se apropie de "fotosinteza" autotrofilor.
Verdanski, de exemplu, era convins ca omul este o fiinta energetica si trebuie sa fie capabil sa se hraneasca doar cu energie din spatiul cosmic. In Rusia, exista un grup de autotrofi, care se intalnesc cu regularitate la Muzeul Konstantin Vasiliev din Moscova. Acestia cred ca au descoperit si solutia pentru copiii autotrofi.

Zinaida Baranova

"Un copil trebuie alaptat pana la varsta de 7 ani, dupa care este perfect capabil sa devina autotrof", spune Zinaida Baranova, din Krasnodar, cea mai renumita dintre acestia. "Mama, chiar daca nu consuma hrana solida, are suficient lapte pentru a hrani copilul pana la 7 ani".
Zinaida a lasat clar sa se inteleaga ca exista femei din grupul lor care au facut acest experiment. Zinaida s-a supus testarii sub supraveghere medicala. Cercetatorii de la Institutul Bauman au constatat ca varsta biologica a femeii pare a fi de 20 de ani, desi e trecuta de 65. Explicatia: ea nu consuma hrana solida de peste patru ani.
"Organele ei parca s-au regenerat", a constatat profesorul Spiridonov. Inainte de a renunta la mancare, avea chiar si o boala cronica, la stomac, plus diverse simptome specifice varstei. Acum nu mai are nimic. Nu i-a fost usor sa se adapteze la dieta cu aer. A suferit de epuizare, avea crampe si gura uscata. Starea de bine a inceput sa se instaleze dupa o luna.
Biologii sustin ca orice organism viu are nevoie de energie ca sa supravietuiasca. Plantele, prin fotosinteza, proceseaza energia solara. Mai sunt organisme care isi procura energia din anumite reactii chimice proprii, dar ambele procese necesita enzime sofisticate. Omul nu are asemenea enzime, deci ar trebui sa nu supravietuiasca fara mancare. Totusi, peste 3000 de oameni dovedesc contrariul!

Adina Mutar

duminică, 13 martie 2011

norocul si destinul.........

Norocul vostru din naştere

În funcţie de partea de pe corpul Împăratului Galben pe care v-aţi născut În Tung Shu imperial, există un poem incredibil despre cele patru anotimpuri, atribuit legendarului Împărat Galben.
Din acest poem se pot extrage unele indicaţii generale despre ce îi rezervă viaţa copilului nou-născut. Se crede că, în funcţie de anotimpul naşterii, viaţa îţi poate fi plină ori de greutăţi, ori de belşug. Totul depinde de partea de pe corpul Împăratului pe care te-ai născut. Prezentăm aici nişte scurte detalii predictive din poemul celor patru anotimpuri, pentru cei care doresc să afle cum şi în ce etapă a vieţii se vor bucura de sprijinul şi bunăvoinţa Împăratului. Incredibilul Tung Shu chinez abundă în cele mai fascinante informaţii ezoterice privitoare la cartografierea destinului, precum şi la înţelesul semnelor, emblemelor şi simbolurilor. Unul dintre cele mai atrăgătoare capitole tratează alcătuirea unei previziuni rapide şi generale a destinului nostru, în funcţie de locul atribuit nouă la naştere. Aceasta se bazează pe anotimpul, precum şi pe ora naşterii, adică ora exactă la care copilul este expulzat sau scos din uterul mamei. Va trebui să vă determinaţi numele orei naşterii, în funcţie de cele 12 ramuri pământeşti. Ziua de 24 de ore este împărţită în douăsprezece intervale a câte două ore, fiecare reprezentând un animal din zodiacul chinezesc. Apoi trebuie să vă uitaţi la ilustraţiile cu Împăratul Galben îmbrăcat în hainele specif ice anotimpurilor: verzi pentru primăvară, roşii pentru vară, albe pentru toamnă şi albastre pentru iarnă.
Uitaţi-vă la Împăratul ce corespunde anotimpului naşterii voastre, apoi vedeţi pe ce parte a corpului său v-aţi născut, în funcţie de ora naşterii. Localizaţi numele orei pe corpul Împăratului, apoi consultaţi semnificaţia oferită de noi. De exemplu, pentru ora Mao din vară, căutaţi ilustraţia cu Împăratul în vară, vedeţi unde este localizat numele orei espective pe corpul lui, şi apoi citiţi semnificaţia oferită la capitolul „vară“.
Cei născuţi primăvara (martie, aprilie, mai)
Dacă v-aţi născut primăvara, folosiţi tabelul şi ilustraţia de la această pagină ca să determinaţi partea Împăratului pe care v-aţi născut, apoi consultaţi explicaţiile de mai jos ca să vă aflaţi destinul.
DESTINUL VOSTRU
Cher
Cei născuţi pe capul Împăratului. Veţi deţine o poziţie înaltă în viaţă. Aveţi putere şi o mare capacitate intelectuală. În plus, sunteţi binecuvântaţi cu înţelepciune. Acest nativ deţine autoritate, putere şi responsabilitate. Trebuie să fie bine crescut şi să primească o educaţie de calitate.
Tze şi Wei
Cei născuţi pe mâinile Împăratului. Reuşitele voastre vor fi medii, şi este mai bine pentru voi să vă începeţi proiectele ca secunzi, nu ca lideri. Vă puteţi înălţa ca mâna dreaptă a unei persoane puternice şi înstărite.
Yu şi Mao
Cei născuţi pe umerii Împăratului. Nu vă vor lipsi niciodată hainele, ceea ce înseamnă că veţi fi mereu capabili să vă asiguraţi un trai decent. Vă vor fi asigurate nevoile fundamentale ale vieţii şi veţi deţine inclusiv o casă cu teren anex.
Wu
Cei născuţi pe stomacul Împăratului. Adevăratele voastre şanse încep să apară abia la vârsta de mijloc, când vă veţi bucura de un noroc imens în ceea ce priveşte plăcerile vieţii. În această viaţă, vă veţi bucura de mâncare şi haine din belşug, veţi avea parte de toate plăcerile materiale.
Choh şi Hai
Cei născuţi pe trunchiul Împăratului. Veţi trece prin multe schimbări în viaţă şi, pe măsură ce urcaţi din ce în ce mai sus pe scara socială, vă veţi transforma enorm. Această metamorfoză poate fi spre bine sau spre rău, şi este recomandabil ca, dacă vă aflaţi în această situaţie, să vă străduiţi să vă schimbaţi în bine şi să deveniţi mai umili pe măsură ce vă creşte importanţa la serviciu şi în viaţă.
Shen şi Shih
Cei născuţi pe genunchii Împăratului. Veţi fi nevoiţi să călătoriţi foarte mult în viaţă, deci puteţi interpreta acest lucru ca bun sau rău, în funcţie de faptul dacă vă plac sau nu călătoriile. În plan profesional, viaţa vă este plină de deplasări. ªi, la fel ca nomazii, aveţi o viaţă instabilă şi precipitată.
Sen şi Yiu
Cei născuţi pe tălpile Împăratului. Este semn că vă veţi căsători de două ori în viaţă. Acest lucru este valabil mai ales pentru femeile născute pe această poziţie. În cazul bărbaţilor, naşterea pe tălpile Împăratului sugerează o fire neliniştită, căreia nu este uşor să îi faci pe plac.
Cei născuţi vara (iunie, iulie, august)
Dacă v-aţi născut vara, folosiţi tabelul şi ilustraţia de la această pagină ca să determinaţi partea Împăratului pe care v-aţi născut, apoi consultaţi explicaţiile de mai jos ca să vă aflaţi destinul.
DESTINUL VOSTRU
Wu
Cei născuţi pe capul Împăratului. Este semn favorabil, pentru că toţi cei născuţi vara pe capul Împăratului nu vor avea griji toată viaţa. Nu vor întâmpina obstacole şi dificultăţi în nici un moment din viaţă. Sugerează în plus o persoană cu un intelect excelent, care se pricepe să gândească strategic şi să facă planuri.
Tze şi Choh
Cei născuţi pe mâinile Împăratului. Această situaţie la naştere sugerează că veţi avea noroc mai mult decât suficient la bani şi în afaceri. Norocul vă creşte o dată cu anii, şi veţi avea mare succes în etapele târzii ale vieţii.
Mao şi Yu
Cei născuţi pe umerii Împăratului. Sunteţi foarte norocoşi dacă v-aţi născut în această perioadă, deoarece ea vă aduce o viaţă de bogăţie şi prosperitate, în care nu vă va lipsi nimic. Veţi strânge avere în timpul vieţii, iar la bătrâneţe veţi deţine multe proprietăţi. Dacă veţi duce o viaţă onorabilă, veţi fi binecuvântaţi cu o droaie de nepoţi şi veţi trăi până la adânci bătrâneţi.
Cher
Cei născuţi pe stomacul Împăratului. Această situaţie la naştere denotă că veţi avea mâncare din belşug şi haine mai mult decât suficiente, pe care să le purtaţi şi de care să vă bucuraţi. Veţi avea noroc după vârsta de 45 de ani. Nu va trebui să vă faceţi griji la bătrâneţe, pentru că veţi fi bine îngrijiţi.
Wei şi Hai
Cei născuţi pe trunchiul Împăratului. Această situaţie la naştere sugerează că veţi avea părinţi iubitori şi că veţi fi înconjuraţi de oameni nobili şi persoane importante. Ce veţi realiza din norocul vostru la naştere va depinde exclusiv de eforturile proprii.
Shen şi Shih
Cei născuţi pe genunchii Împăratului. Va fi greu să obţineţi recunoaştere pentru munca pe care o veţi depune. Veţi avea posibile obstacole în cale şi, dacă nu veţi putea depăşi această lipsă a norocului de recunoaştere, vă vor seca puterile înainte de vârsta mijlocie.
Yiu şi Sen
Cei născuţi pe tălpile Împăratului. Această situaţie la naştere vă aduce un trai uşor, în care veţi obţine totul cu uşurinţă (mai ales bărbaţii). În plus, în cazul bărbaţilor, este probabil să aveţi mai mult de o nevastă. Femeile vă vor găsi irezistibili. Veţi fi binecuvântaţi dacă veţi avea o atitudine pozitivă şi o motivaţie curată.
cei născuţi toamna (septembrie, octombrie, noiembrie)
Dacă v-aţi născut toamna, folosiţi tabelul şi ilustraţia de la această pagină ca să determinaţi partea Împăratului pe care v-aţi născut, apoi consultaţi explicaţiile de mai jos ca să vă aflaţi destinul.
DESTINUL VOSTRU
Hai
Cei născuţi pe capul Împăratului. Această situaţie la naştere este benefică mai ales pentru fete, fiind semn că veţi avea o viaţă confortabilă şi stabilă, cu un destin foarte favorabil şi mult noroc de prosperitate. Ambele sexe beneficiază, de fapt, de norocul extraordinar de a se fi născut pe capul Împăratului, toamna.
Tze şi Choh
Cei născuţi pe mâinile Împăratului. Este o naştere extrem de favorabilă, ce aduce promi siunea bogăţiei atrase din cele patru zări. De fiecare dată când veţi călători, veţi cunoaşte o persoană de vază, care vă va ajuta şi vă va susţine. Veţi avea avantajul de a merge în străinătate pentru studiu sau muncă.
Cher şi Wu
Cei născuţi pe umerii Împăratului. Această situaţie la naştere sugerează norocul de prosperitate şi faptul că veţi deveni bogaţi la vârsta de mijloc. În plus, veţi primi ajutor din partea fraţilor, mai ales din partea celor de sex bărbătesc. Sunteţi binecuvântaţi cu mulţi prieteni sinceri.
Sen
Cei născuţi pe stomacul Împăratului. Această situaţie la naştere prezice că vă veţi bucura de compania multor oameni inteligenţi. Este vorba de genul de oameni care excelează în carieră şi studii, iar prezenţa lor în viaţa voastră vă va inspira să fiţi ambiţioşi. Fericirea vă aduce noroc, deci trebuie să vă creaţi o dispoziţie veselă şi să zâmbiţi în orice situaţie.
Mao şi Wei
Cei născuţi pe trunchiul Împăratului. Vă veţi bucura de mâncare şi haine din belşug la vârsta de mijloc. Fiii şi nepoţii vă vor aduce multă fericire şi satisfacţie; aveţi, aşadar, noroc de copii extraordinari. Persoanele cu această situaţie la naştere vor avea de beneficiat dacă se vor căsători de tinere şi vor întemeia o familie între 20 şi 29 de ani.
Yiu şi Yu
Cei născuţi pe genunchii Împăratului. Veţi fi nevoiţi să munciţi din greu în tinereţe şi se poate să aveţi unele eşecuri, dar sunteţi binecuvântaţi cu noroc mai târziu în viaţă. Cei care aveţi această situaţie la naştere trebuie să vă bucuraţi şi să nu vă descurajaţi niciodată, pentru că succesul de la vârsta maturităţii va recompensa cu vârf şi îndesat posibilele eşecuri din anii tinereţii.
Shih şi Shen
Cei născuţi pe tălpile Împăratului. Toată viaţa veţi fi în siguranţă şi împăcaţi, şi nu aveţi de ce să vă temeţi că aţi putea fi răniţi de ceilalţi. Dacă sunteţi ambiţioşi şi aveţi hotărârea de a reuşi în viaţă, puteţi ajunge la mari performanţe pe plan profesional. Chiar dacă nu veţi ajunge în vârf, veţi fi totuşi mulţumiţi cu ceea ce aveţi. Acesta este secretul fericirii voastre
cei născuţi iarna (decembrie, ianuarie, februarie)
DESTINUL VOSTRU
Tze
Cei născuţi pe capul Împăratului. Dacă v-aţi născut iarna, pe capul Împăratului, veţi încheia o căsătorie strălucită. Soţul sau soţia voastră va fi o persoană respectată, provenind dintr-o familie de vază. Veţi avea plăceri în viaţă, precum şi destulă hrană şi îmbrăcăminte.
Hai şi Wu
Cei născuţi pe mâinile Împăratului. Veţi avea un bun mediu familial şi mereu vor apărea ocazii fericite. Veţi avea succes mai ales la bătrâneţe, după a 60-a aniversare.
Yu şi Mao
Cei născuţi pe umerii Împăratului. Sunteţi binecuvântaţi cu un noroc excepţional de copii, deci veţi avea mulţi fii şi nepoţi în această viaţă. Veţi avea unele probleme şi eşecuri în perioada de creştere şi la începutul carierei, dar mai târziu în viaţă veţi avea noroc. Mare parte din norocul vostru vă va fi adus de soţ sau soţie, iar mai apoi de copii şi nepoţi.
Cher
Cei născuţi pe stomacul Împăratului. Sunteţi cu siguranţă genul de om căruia îi place să cânte, să iasă în lume şi să meargă la petreceri strălucitoare, şi aveţi norocul de a vă bucura de acest stil de viaţă, pentru că în viaţa voastră se întrevăd atât prosperitatea, cât şi longevitatea. Este totuşi important să faceţi unele acte caritabile sau să donaţi bani în acest scop în perioada vârstei de mijloc. Acest lucru vă va aduce şi mai mult noroc.
Yiu şi Sen
Cei născuţi pe trunchiul Împăratului. Veţi f i binecuvântaţi cu un noroc excepţional la bătrâneţe, când se întrevede acumularea de aur şi bunuri, precum şi o afacere prosperă în familie. Aveţi norocul să îmbătrâniţi alături de persoana la care veţi ţine şi pe care o veţi iubi.
Choh şi Wei
Cei născuţi pe genunchii Împăratului. Veţi avea cât să mâncaţi şi să supravieţuiţi, dar nu prea mult peste, iar perioada vârstei de mijloc vă va pune greu la încercare. Este absolut esenţial să faceţi acte caritabile şi să dedicaţi ceva timp îngrijirii celorlalţi. Acest lucru va risipi mult din chi-ul negativ care vă înconjoară.
Shen şi Shih
Cei născuţi pe tălpile Împăratului.Trebuie să vă desprindeţi de părinţi şi bunici, pentru că vă va face bine să aveţi propria locuinţă. Dacă veţi avea o casă proprie, veţi avea noroc. Cu cât staţi mai departe de casa părintească, cu atât vă va fi mai bine.

joi, 10 martie 2011

Vitaminele

Vitaminelehttp://www.boli-medicina.com
	Vitamina A axeroftol retinolum
	Vitamina D calciferol
	Vitamina Efocoferol
	Vitamina K
	Vitamina B2 lodoflavina riboflavina
	Vitamina B1 aneurina tiamina
	Vitamina B12 ciancobalamina
	Vitamina M acidul folie
	Vitamina C acidul ascorbic
	Vitamina Pp acidul nicotinic
	Vitamina Prutinul

Dureri lombare

Pentru tratarea durerilor lombare exista foarte multe metode populare, care sunt eficiente. Iata cateva retete: d2e744dy87ocv
- Contra durerilor lombare si in articulatii se fac bai cu frunze de hrean. in 3 litri de apa fierbinte se pun 4 frunze de hrean, se acopera cu un capac si se lasa 24 ore. Se toarna aceasta infuzie in apa din cada si se sta in ea 20-30 min. Procedura se repeta 3 zile la rand. Dupa prima procedura puteti avea transpiratii abundente, se modifica tensiunea si pulsul, dar se vor normaliza toate in scurt timp.
- Se da prin razatoarea mica sfecla rosie, se scurge sucul, se amesteca cu gaz (petrol lampant) in proportie de 2:1. in acest amestec se inmoaie un tifon, se pune pe locul bolnav, se acopera cu celofan si se leaga cu un bandaj cald. Se tine astfel cat mai mult schimbandu-se de 3-4 ori pe zi.
- Peste un pahar de albine moarte se toarna rachiu si se lasa 6 zile la intuneric. Se unge regiunea lombara cu grasime animala. Se inmoaie o bucata de panza de in in maceratul de albine si se pune pe regiunea lombara, apoi se infasoara cu un material mai dur, iar deasupra se pune un brau de lana.
- Se ia latex (prenadez) si se toarna intr-o punga sau pe o foaie de hartie pergament (daca pielea este sensibila, latexul se acopera cu alta foaie de hartie). Se pune pe locul bolnav si se leaga cu un brau cald (servet, fular), apoi pacientul se culca pe spate. Peste 5-7 min. pot fi simtite impunsaturi usoare apoi fierbinteala. Peste 20-30 min. se scoate foaia de hartie dar prenadezul se lasa pe piele. Durerea acuta dispare si se trateaza complet daca se repeta aceasta procedura de cateva ori.
- Pentru ca durerea sa treaca in timp scurt, se topeste 0,5 pahar de untura, se adauga 1,5-2 linguri de solutie de clorura de amoniu in alcool (dar nu mai mult pentru ca pot aparea arsuri pe piele). Se ia o bucata de tifon, se impatureste in 4, se inmoaie in amestecul format si se aplica pe locul bolnav, se acopera cu celofan si se leaga cu un brau de lana. Deasupra se pune o perna electrica. Daca va arde compresa se inlatura perna electrica.
- Durerile se amelioreaza daca se fac bai cu frunze de vita de vie sau chiar cu coarde de vita de vie, culese primavara dupa ce se curata via. Toamna se foloseste boasca rezultata in urma fabricarii vinului. Ea se incalzeste in cuptor, se pune intr-o punga din tifon sau in dresuri din matase (folositi de femei) si se leaga peste locul bolnav.
- Un efect deosebit il are Tratamentul cu rumegus de pin. Se ia rumegus proaspat de pin, se pune intr-un vas si se stropeste cu apa. Se pune in cuptorul fierbinte timp de 4-5 ore. Rumegusul se pune pe un celofan, bolnavul se culca pe el (in dreptul locului dureros) si se inveleste cu o plapuma calduroasa. Trebuie sa stea asa pana cand se raceste rumegusul.
- Se face un praf din castane comestibile coapte, se amesteca cu untura, se unge pe paine neagra (de secara) si se pune pe locul bolnav.
- in 500 ml petrol lampant se pun 3 ardei iuti rosii. Se freaca locul bolnav cu o manusa de lana.
- in afara de comprese externe se pot prepara infuzii pentru cure interne. intr-un vas de 5 1 se pune o mana de radacina maruntita de iarba mare, se adauga 0,5 kg miere, se toarna apa fiarta calduta dar nu se umple vasul prea mult, se acopera cu capac si se pune la loc cald timp de 2 saptamani. Cand bautura este fi gata, se strecoara si se toarna in sticle. Se pastreaza in frigider. Se beau cate 50 ml de 34 ori pe zi. Daca aveti dureri acute in tot corpul, atunci luati cate 0,5 pahare dimineata si seara.
- Opariti o lingura mare de flori de liliac cu un pahar de apa, lasati-
1 acoperit o ora si apoi strecurati. Se bea cate o lingura de 4 ori pe zi. Se poate, de asemenea, sa se puna 1 lingura de flori la 5 linguri de rachiu si sa se Iasa 7 zile la macerat. Se iau cate 30 picaturi de 3 ori pe zi.
- Se amesteca 1 pahar de miere cu 1 pahar de suc de brusture. Se lasa 7 zile. Se bea cate o lingura de 2-3 ori pe zi.
- Se prepara suc de urzica vie, se dizolva cu alcool de 90° in proportie de 1:1, se pune in frigider timp de 2 saptamani. Se beau cate
2 linguri cu 30 min. inainte de masa. Daca nu va place gustul leacului, in el se poate adauga miere sau zahar. Se ia timp de 2 saptamani, apoi se face o pauza de 4-5 zile si se repeta Tratamentul. Se repeta timp de 4 luni.
- Daca va dor ligamentele puteti sa le frecati cu ulei mineral (de masina).
- De asemenea se pot folosi comprese din praf de creta amestecat cu iaurt pana cand se obtine o pasta ca cea de dinti. Acest leac ajuta si contra mastopatiei la femei.
- Se amesteca 2 pahare de suc de ridiche neagra cu 1 pahar de rachiu si 1/2 pahar apa. Se frectioneaza locul bolnav.
- Se iau colti de cartofi si se pun intr-un borcan, se preseaza si se toarna peste ei rachiu. Se pastreaza in loc intunecat timp de 2 saptamani. Lichidul se foloseste la frectii sau la comprese aplicate pe locurile bolnave.
- Se iau 10 frunze de brusture, se pun una peste alta cu fata in jos, deasupra se pune o cratita cu apa clocotita. Peste 5 min. se pun frunzele pe locul care doare, cu fata. Se acopera cu celofan si se leaga cu un fular cald, se acopera bolnavul cu o plapuma. Se sta astfel 2 ore. Iarna se folosesc frunze uscate pe care le tinem in apa calda in prealabil.
- Se taie marunt tulpini de pojarnita (sunatoare), se pun intr-o sticla cu terebentina, care nu este plina (lipsesc cea. 50-100 ml). Se pun atatea tulpini cate incap in sticla si se completeaza eventual cu terebentina astfel ca sa se umple sticla. Se pastreaza sticla astupata la
intuneric timp de 6 zile. Cand veti folosi maceratul, puneti pe sticla o bucata de tifon si prin el turnati terebentina in palma. Frecati energic pana cand pielea se inroseste. Maceratul trebuie pastrata acoperit cu un dop.
- Argila obisnuita se amesteca cu apa calda ca sa se faca o pasta din ea. Vasul cu argila se pune in alt vas cu apa fierbinte si se incalzeste argila pana la o temperatura suportabila pentru piele. Se unge argila pe un celofan, intr-un strat gros, si se pune pe locul bolnav, se leaga cu un brau si se acopera astfel ca sa se pastreze caldura cat mai mult timp. Aceasta procedura se efectueaza din doua in doua zile, alternand-o cu reteta precedenta.
- Contra poliartritei ajuta frectia cu un amestec format din apa de colonie (2 sticlute) (colonie ruseasca, Troinoi), infuzie de valeriana (o sticluta) si un ardei rosu maruntit. Amestecul se lasa 10 zile la macerat in loc intunecos. Maceratul se poate pastra in dulap deoarece nu se strica.
- Celor care merg mult sau stau mult in picioare, si seara au dureri de picioare le este indicat ca inainte de culcare sa fiarba coji de cartofi si sa spele picioarele cu fiertura. Dimineata se ung talpile cu suc de lamaie si se lasa sa se usuce fara a le sterge.
- Daca va obosesc picioarele, este indicat ca timp de 2-3 saptamani sa le spalati cu infuzie din coji de ceapa. 1/2 caldare de coji de ceapa se oparesc cu apa. Caldarea se umple pana la margini. Se asteapta pana se raceste suficient ca sa puteti baga picioarele in ea. Deasupra picioarelor si a caldarii se pune o plapuma astfel ca apa sa nu se raceasca prea repede.
- in cazuri grele, cand vi se inmoaie picioarele, trebuie sa rupeti muguri de pin, foarte tineri; ii puneti intr-un borcan de 3 1 si peste ei turnati alcool. Lasati timp de 2 saptamani la cald. Cand infuzia e gata, se culeg ace de pin, crengute si conuri, se maruntesc toate, se pun in apa rece si apoi se fierb 30 min. din momentul cand incepe sa clocoteasca apa. Se acopera cratita cu un prosop gros si se lasa 12 ore. Dupa aceasta se toarna apa intr-o caldare, se adauga apa fierbinte, se introduc picioarele 20-30 min. in caldare adaugand treptat apa fierbinte. La final se sterg picioarele si se freca cu infuzia din muguri de pin. Dupa aceasta se pot pune picioarele in pungi cu frunze de mesteacan sau liliac. Iarna, cand nu sunt frunze, putem sa invelim picioarele bine si sa dormim astfel.
- Contra durerilor de picioare fierbeti intr-un vas mare lucerna, adaugati o lingura de petrol lampant si o mana de sare. Se tin picioarele in fiertura timp de 20-30 min. Fiertura se poate folosi de mai multe ori. - Daca aveti dureri de picioare fara cauze cunoscute, taiati marunt 3 kg de varza proaspata si opariti-o cu 5 1 apa. "Opariti" cu aceasta infuzie picioarele timp de 3 saptamani cate 30 min. pe zi.
- Pentru a elimina sarurile din ligamente se amesteca sucuri din: ridiche neagra, sfecla rosie, morcov, aloe (cate un pahar din fiecare), se adauga un pahar de rachiu. Se bea cate o lingura de 3 ori pe zi. Solutia se pastreaza in frigider.
- Daca in articulatia genunchiului se acumuleaza lichid, vara se ia o frunza de brusture, se uda pe partea interioara cu urina si se aplica pe genunchiul bolnav. Deasupra se pune celofan si se leaga cu un fular cald. Este mai indicat a se face acest procedeu seara inainte de culcare. Iarna in loc de brusture se poate folosi o frunza de varza. Pentru ca frunza de varza sa fie mai moale trebuie batuta in partea mai groasa cu un ciocan. Se repeta procedura de 4-5 ori.
- O alta compresa pentru eliminarea lichidului din articulatia genunchiului se poate prepara din 10 castane, 300 g aloe, o sticla de bila farmaceutica si 500 ml de alcool de 96°. Castanele se dau prin razatoare sau se taie marunt, aloea se spala si se da prin masina de tocat carne, sau se sfarama cu furculita. Totul se amesteca si se lasa timp de 7 zile la macerat, la cald. Se fac comprese din aceasta solutie si se aplica timp de 34 saptamani pe genunchiul bolnav. Dupa ce genunchiul nu mai are lichid e bine sa se continue Tratamentul 3-4 luni o data pe saptamana.
- O reteta foarte buna contra lichidului la genunchi si pentru intinderile de ligamente se prepara din 100 flori de papadie peste care se toarna o sticluta de apa de colonie (Troinoi), se lasa timp de 7 zile la macerat. Se pot pune 300 flori intr-o sticla de vin spumos peste care se toarna 3 sticlute de apa de colonie. Cu maceratul preparat astfel se fac frectii si comprese.
- in cazul inflamarii articulatiilor, in afara Tratamentului de baza, este bine sa se manance visine cu lapte.
- Durerile in cazul artritei reumatoide trec daca se freca locul bolnav cu balsam vietnamez iar deasupra se pune o frunza de brusture cu partea alba pe corp si se inveleste cu ceva cald.
- La cei bolnavi de podagra adesea se inflameaza articulatiile degetelor mari de la picioare. Pe timp de iarna se poate face urmatorul Tratament. La un pahar de zapada se pune o lingura de sare grunjoasa, se amesteca si se pune intr-o punga de celofan apoi se aplica pe degetele bolnave. Tratamentul incepe de la 2 min. si in fiecare zi se adauga cate 1-2 min. Durerea va fi neplacuta dar daca aveti rabdare

Tratamentul va fi eficient chiar daca nu sunteti obisnuiti sa folositi frigul in loc de caldura pentru Tratament Dupa aceasta procedura trebuie sa incalziti bine degetul. De exemplu se inveleste cu vata, se incalta ciorapi de lana si se ramane culcat in pat sub plapuma groasa.
- Podagra: se amesteca 100 g solutie de amoniac cu 3 frunze de dafin maruntite. Se lasa 7 zile acoperit bine, la intuneric. De 3 ori pe zi se unge osul cu vata muiata in solutia aceasta timp de 10-15 min., apoi se unge cu iod.
- Daca aveti dureri acute in zona lombara, coaseti un brau cu buzunare, umpleti-le cu castane coapte, si purtati braul pana cand durerea va trece.
- Pentru durerile acute din timpul noptii aplicati comprese din: 1 lingura de miere de albine, 2 linguri de rachiu, 4 fiole de novocaina 2%, 2 fiole de analgina 50%, 2 linguri de dimetilsulfoxid, o lingura de apa distilata. Compresa se aplica timp de 12 ore, apoi doua ore repaus si din nou 12 ore se lasa compresa.
- Contra durerilor din zona lombara puteti aplica o pielicica de iepure care nu a fost spalata sau prelucrata care se leaga cu un fular sau brau de lana. Se poarta timp de 4 zile.
- inca o modalitate de a trata durerea din zona lombara. Se culeg in zori frunze inrourate de mesteacan, se pun in saculet de panza cusut pe masura dumneavoastra. Saculetul se leaga pe timpul noptii cu un brau de lana. A doua zi se rearanjeaza frunzele in saculet si se leaga din nou pe timpul noptii, repetandu-se Tratamentul timp de 6 nopti.
- Daca persoana care sufera de osteocondrita are dureri acute, in afara Tratamentului general trebuie sa faca masaj timp de 2-3 zile la laba piciorului cu dispozitive de masaj din lemn.
- Pentru tratarea osteocondritei: se iau 5 lamai si 300 g usturoi, se dau prin masina de tocat carne, se adauga 2 litri de apa rece, se lasa 24 ore si apoi se strecoara. Se beau dimineata pe nemancate cate 50 g. Dupa 5-6 zile puteti simti ceva neplacut in zona bolnava dar peste o luna va trece. La schimbarea vremii si la umezeala incalziti locul bolnav.
- Pentru eliminarea ciocurilor de pe coloana vertebrala dati prin masina de tocat carne ridiche neagra de marimea pumnului, puneti-o intr-un ciorap barbatesc si aplicati-o de-a lungul coloanei vertebrale. Se tine astfel timp de o ora, apoi locurile inrosite se ung cu unsoare din galbenele. Daca in timpul procedurii incepe sa va bata inima mai des, scoateti compresa.
- Pentru a rezolva problema coloanei vertebrale complet, impreuna cu procedura de mai sus se bea infuzie din frunze de coacaze negre.
E mai bine sa fie culese frunzele atunci cand coacazii infloresc, dar se pot culege si mai tarziu vara. Infuzia se prepara punand peste o lingura de frunze uscate o cana de apa fiarta si se lasa apoi acoperite 30-40 min. Se bea 1/3 din infuzie dimineata pe nemancate, iar restul in timpul zilei. Tratamentul se aplica timp de 2-3 saptamani.
- Pentru eliminarea sarurilor din articulatii si profilaxia osteocondritei se mananca supa din fructe. Se spala bine si se fierbe orez. Apoi se fierb bine in apa mere uscate. Un efect deosebit il au merele care au cazut primele din pomi. in compot se pot adauga si alte fructe uscate. Prunele imbunatatesc tranzitul intestinal, visinele au vitamina C, stafidele ridica nivelul hemoglobinei. intr-un castron se pun 34 linguri de orez si 1,5 pahar de compot. Copii care consuma o astfel de supa si fac exercitiile speciale prezentate in acest site, niciodata nu se vor imbolnavi de osteocondroza. Este foarte sanatos a se manca o astfel de supa la cina in fiecare zi (in afara anotimpului de vara cand se consuma fructele proaspete).
- Pentru curatarea generala a organismului: se amesteca 2 linguri de macese maruntite cu 2 linguri de troscot si 2 linguri de frunze de mesteacan; se oparesc cu 1 litru de apa fiarta, se acopera si se lasa 20 min. pe baie de abur. Se strecoara dupa ce se raceste. Se bea un pahar de infuzie timp de o ora cu inghitituri mici, de dorit in prima jumatate a zilei. Infuzia are efect diuretic, de aceea trebuie sa luati pastile cu microelemente pentru ca organismul pierde mult calciu, sau se ia cate o lingurita de praf de coaja de ou amestecat cu o lingura de suc de lamaie.
- Pentru ameliorarea durerii si inflamatiei in caz de: radiculita, artrita, osteocondrita, podagra si alte boli ale aparatului locomotor, in infuzia ramasa se dizolva 1 lingura de sare grunjoasa si 1/2 lingurita de sare de lamaie sau 1 lingurita suc de lamaie. Se inmoaie in aceasta infuzie timp de 30 min. o bucata de tesatura din par de capra, camila sau caine. Se stoarce tesatura cu mana, apoi se stoarce intr-un prosop si se infasoara locul bolnav. Se pune deasupra celofan si se leaga cu un fular cald; se lasa toata noaptea. Dimineata se spala tesatura cu sapun si se usuca. Seara se prepara o noua infuzie.
Pentru tratarea mainilor se pot folosi manusi din materialele specificate mai sus, iar pentru picioare ciorapi. Pentru tratarea coloanei vertebrale si eliminarea ciocurilor se foloseste un pieptar de par. Pentru curatarea organismului, tesatura "sarata" se poarta ziua; ea se inmoaie in infuzie, se scurge, se usuca si se imbraca pe piele fara celofan. Noaptea este bine sa se puna la spate o perna electrica.
Daca alternati pieptarul "sarat" cu argila albastra, se pot elimina pietrele de la vezica urinara si de la cea biliara. inainte de a pune argila pe piele se presara sare grunjoasa. Argila se tine pe piele 2 ore. Pentru a curata organismul de zgura si toxine procedurile se fac timp de 1 luna; pentru tratarea bolilor grave-3 luni, 30 zile se face pauza, apoi se repeta Tratamentul.
Doua metode neobisnuite folosita in popor contra durerilor lombare:
- O sticla cu terebentina (dizolvant pentru vopsea extras din rasina de pin) se amesteca cu 5 oua, 5 ace de cusut, o sticla cu esenta de otet. Se lasa sa stea 2 saptamani. Se freaca cu aceasta infuzie coloana vertebrala, picioarele, articulatiile bolnave.
- Se infasoara in jurul braului o sarma de cupru de trei ori sau se face un brau dintr-o fasie (banda) de cupru. Se poarta in fiecare zi. O data la 10 zile se spala verdeata (cocleala) formata pe brau si pe piele.

113
Retete naturiste / Tratamente si terapii sanatoase pentru afectiuni cum ar fi

Alimente: Painea si efectele ei	Dureri de articulatii	Dureri de stomac	Osteoporoza
Boli de inima: Aritmii, Dureri, Hipertensiune	De cap	De urechi	Tromboflebita
Bronsita: Retete naturiste	De dinti	Retete si Tratamente naturiste pentru durerile lombare	Tuse, raceli
Cum sa creasca copiii sanatosi?	De ficat	Reumatice: Sanatate naturala	Tratemente pentru varice
Diabetul: Terapii naturiste	De rinichi	Memoria	Vedere

despre vitamina D

Lumea modernă este bântuită de epidemia deficienţei de vitamina D, această epidemie fiind de o astfel de profunzime şi gravitate încât, face ca gripa porcină H1N1 să pară doar o simplă răceală. Deficienţa de vitamina D nu doar că se extinde în mod alarmant, dar este şi cauza principală a altori boli grave precum cancerul, diabetul, osteoporoza şi afecţiunile inimii.

Un nou studiu publicat în ediţia din martie 2010 a Jurnalului de Endocrinologie Clinică şi Metabolism (Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism) a arătat că un procent şocant de 59% din populaţie suferă de deficienţa de vitamina D. Mai mult, aproape 25% din persoanele testate prezintă un nivel extrem de scăzut de vitamina D în organism.

Autorul principal al studiului, Dr. Richard Kremer de la Centrul de Sănătate al Universităţii McGill spune că "Nivelurile anormale de vitamina D sunt asociate cu o întreagă gamă de boli, inclusiv cancerul, osteoporoza şi diabetul, precum şi tulburările cardiovasculare şi cele legate de sistemul imunitar."

Acest nou studiu confirmă existenţa unei legături clare între deficienţa de vitamina D şi grăsimile stocate în organism. Acest lucru susţine teoria prezentată cu mulţi ani în urmă aici în Natura lNews, despre faptul că razele soarelui facilitează pierderea grăsimii din organism. Vitamina D ar putea fi mecanismul hormonal prin care acest fenomen al pierderii grăsimiii operează în corpul uman.
Însă rezultatele cercetărilor legate de vitamina D nu se opresc aici...

Activatorul sistemului imunitar
Cercetările recente desfăşurate la Universitatea din Copenhaga au dezvăluit că vitamina D activează sistemul imunitar prin "armarea" celulelor T astfel încât acestea să combată infecţiile.

Această nouă cercetare, condusă de profesorul Carsten Geisler de la Departamentul Sănătăţii, Imunologiei şi Microbiologiei Internaţionale de la Universitatea din Copenhaga, a arătat că, fără vitamina D, celulele T ale sistemului imunitar rămân dormante, neoferind deloc protecţie, sau doar într-o mică măsură împotriva invaziei microorganismelor şi virusurilor. Dar prezenţa vitaminei D în circuitul sanguin face ca celulele să fie "armate" şi să detecteze invadatorii, distrugându-i şi eliminându-i din organism.

Cu alte cuvinte, vitamina D acţionează precum cheia de contact a maşinii dumneavoastră: Maşina nu va porni, doar după ce aţi introdus cheia în contact şi aţi pornit motorul. În acelaşi fel, sistemul dvs. imunitar nu va funcţiona decât dacă este activat din punct de vedere biochimic de către vitamina D. Dacă începeţi sezonul rece cu o deficienţă de vitamina D, sistemul dumneavoastră imunitar este practic lipsit de apărare împotriva gripei. De aceea, persoanele care se îmbolnăvesc sunt cele care petrec mult timp în casă şi îşi desfăşoară activitatea la interior, fiind astfel expuşi la o deficienţă cronică de vitamina D.

De fapt, persoanele care au decedat din cauza H1N1 sufereau de deficienţa de vitamina D. Practic ele nu mai beneficiau de protecţia oferită de sistemul imunitar, fiind astfel ţinte uşoare pentru gripa porcină.

Aceste descoperiri legate de "armarea" sistemului imunitar de către vitamina D au fost publicate în "Imunologia Naturii" (Nature Immunology). Prin comentariile pe marginea descoperirilor, cercetătorii au consimţit că "Oamenii de ştiinţă ştiau de foarte mult timp că vitamina D este importantă pentru absorbţia calciului şi că această vitamină a mai fost implicată în boli precum cancerul şi scleroza multiplă, dar ceea ce nu au realizat este faptul că vitamina D este crucială pentru activarea sistemului imunitar - lucru care ne este clar acum." (Sursa: UK Telegraph).

Se pare însă că CDC şi WHO ignorează complet această cercetare, altfel ar fi recomandat vitamina D pentru combaterea epidemiei H1N1 în locul injecţiilor de vaccin. Vitamina D ar fi fost mult mai eficientă (şi mai puţin constisitoare) în lupta împotriva epidemiei decât vaccinurile, mai ales că aceste vaccinuri nu îşi exercită efectul doar în cazul unei reacţii din partea sistemului imunitar, iar pentru această reacţie prezenţa vitaminei D este indispensabilă în organism!

Şi pentru că vaccinurile prezintă efecte secundare nedorite, precum afecţiuni grave neuorologice într-un număr redus de cazuri, singurul efect secundar al vitaminei D este că previne apariţia a 77% din cazurile de cancer.

Numitorul comun al afecţiunilor
Ceea ce ne este acum foarte clar în urma desfăşurării tuturor noilor studii, este că deficienţa de vitamina D poate fi numitorul comun al majorităţii bolilor degenerative moderne, cu efecte devastatoare. Pacienţii cu insuficienţa renală suferă la unison de deficienţa de vitamina D, iar diabeticii se află de obicei în aceeaşi situaţie. Persoanele care suferă de cancer, prezintă aproape în toate cazurile deficienţă gravă de vitamina D, precum şi persoanele cu osteoporoză şi scleroză multiplă.

De fapt, deficienţa de vitamina D poate fi cauza principală a atât de multor afecţiuni degenerative, încât remediind deficienţa în rândul populaţiei, ar putea foarte bine devasta "industria de asistenţă medicală" orientată spre profit, care domină medicina occidentală a zilelor noastre.

Cu alte cuvinte, educaţi populaţia în legătură cu vitamina D, şi industria cancerului va suferi pierderi devastatoare de profit vitamina D previne 4 sau 5 din toate tipurile de cancer).

Acesta ar putea fi motivul pentru care, atât de multe companii şi organizaţii non-profit a căror autoritate şi putere depind de boala de cancer (şi de alte boli) se angajează atât de activ în lupta împotriva conştientizării importanţei vitaminei D. Institutul Naţional pentru Cancer, de exemplu, cea mai prosperă organizaţie non-profit la nivel mondial, publică neîncetat reclame care ocupă o întreagă pagină având scopul de a înspăimânta oameniii în legătură cu razele solare, în felul acesta menţinându-i în starea de deficienţă de vitamina D.

Cu totul întâmplător, această deficienţă serveşte interesele de putere ale NCI, această instituţie asigurându-se că oamenii vor rămâne doborâţi de cancer, chiar dacă ar putea beneficia gratuit de o soluţie de vindecare (razele solare) deja accesibilă.

În mod similar, FDA nu are niciun interes ca oamenii să afle adevărul despre vitamina D, deoarece consumatorii bine informaţi ar consuma în mod inevitabil mai multe suplimente de vitamina D, reuşind astfel să prevină tot feluri de boli şi afecţiuni, pe care industria farmaceutică se bazează în continuare pentru profiturile sale de monopol. Fiecare pacient care ia vitamina D, induce o pierdere financiară, reprezentând banii plătiţi pentru medicamente în tratarea cancerului, diabetului sau afecţiunilor inimii.

La fel, nici celelalte organizaţii non-profit din industria cancerului, nu doresc, ca oamenii să afle adevărul despre vitamina D. Ei preferă să vândă în continuare produse ridicole prevăzute cu simbolul Panglica Roz (simbol internaţional pentru lupta împotriva cancerului de sân) pretextând astfel strângerile de fonduri pentru continuarea cercetărilor desfăşurate "în căutarea remediului pentru cancer", o căutare fictivă şi care a fost sortită eşecului încă de la început, deoarece razele solare vindecă şi previn cancerul încă din momentul apariţiei omenirii pe această planetă.

Predecesorii noştri nu erau nevoiţi să "gonească după un remediu" sau "să militeze pentru un tratament de vindecare" prin nişte strângeri de fonduri ridicole; ei pur şi simplu păşeau în lumina soarelui, fiind vindecaţi de cancer prin simpla expunere la acţiunea razelor solare. Plimbarea pe afară, în sine, constituie "vindecarea" de cancer, despre care industria susţine că ar necesita miliarde de dolari pentru cercetări adiţionale.

Singurul lor scop este ignoranţa oamenilor!
Adevărul izbitor în această materie este că medicina modernă are tot interesul ca oamenii să rămână ignoranţi în ceea ce priveşte efectele vindecătoare ale vitaminei D. Supravieţuirea financiară a industriei medicale depinde în mod absolut de acest lucru, astfel încât cele mai influente organizaţii medicale vor diminua în mod sistematic importanţa acestei vitamine, refuzând categoric să o recomande pacienţilor lor.

NCI nu recomandă vitamina D şi nici fundaţia Komen for the Cure. AHA, AMA, ADA şi FDA toate refuză să recomande vitamina D, în schimb promovând din toate puterile medicamentele sintetice, patentate, aducătoare de profituri uriaşe şi care nu vindecă nimic.

În principiu, în industria de asistenţă medicală există o conspiraţie a tăcerii în ceea ce priveşte vitamina D, această industrie depinzând de bolile amintite pentru a le aduce profituri. Şi bineînţeles, această tăcere va persista, deoarece companiile au scopul de a genera profit, şi dacă faci parte dintr-o afacere care scoate bani de pe urma bolilor, de obicei nu te prezinţi în faţa oamenilor spunându-le cum să se trateze gratis.

Dintr-o perspectivă orientată spre profit, educarea oamenilor despre vitamina D, nu are niciun sens din unghiul de vedere al industriei de asistenţă medicală. Ei profită (ca de obicei) de pe urma oamenilor.

Nu puteţi împiedica vitamina D
Nu puteţi ascunde adevărul pentru totdeauna despre vitamina D: Ştiinţa este absolut imperioasă. Mai bine zis, este inconstestabilă. Iată nouă adevăruri incontestabile despre vitamina D:

- Majoriatea populaţiei vestice suferă de deficienţă de vitamina D.

-          Deficienţele de vitamina D promovează printre alte probleme de sănătate, cancerul, diabetul, osteoporoza, afecţiunile renale, depresia, obezitatea şi afecţiunile inimiii.
-          Deficienţa de vitamina D poate fi remediată cu o suplimentare cu vitamina D sau prin expunere raţională la acţiunea razelor solare.
-          Produsele de protecţie împotriva radiaţiior solare împiedică generarea vitaminei D la nivelul pielii, cauzând în continuare deficienţe de vitamina D în rândul consumatorilor care utilizează astfel de produse.
-          Remedierea pe scară largă a deficienţelor de vitamina D ar reduce semnificativ apariţia afecţiunilor degenerative în rândul populaţiei, economisind naţiunii, literalmente, trilioane de dolari, reprezentând cheltuielile colective de asistenţă medicală pentru următorul deceniu.
-          Suplimentele de vitamina D sunt extrem de convenabile. Prevenirea bolilor prin administrarea suplimentelor de vitamina D este o investiţie mică în sănătate care se răsplăteşte de 100 de ori (sau mai mult) prin economisirea cheltuielilor legate de asistenţă medicală.
-          Vitamina D este extrem de sigură. Din reacţia oamenilor care îşi administrează suplimente cu vitamina D reiese că, practic nu produce efecte secundare negative, chiar şi la doze zilnice aparent mari precum 4000-8000 IU (de 10 ori mai mare decât RDA-ul – doza zilnică recomandată - curent în America).
-          Deficienţa de vitamina D este cauzată – în mare măsură - de stilul de viaţă modern desfăşurat în spaţii închise. Oamenii trăiesc, lucrează şi se distrează în casă sub lumină artificială. Acest lucru este motivul absenţei expunerii la lumina naturală (raze solare), prin care se generează vitamina D.
-          Vitamina D reduce dramatic susceptibilitatea la boli infecţioase, precum gripa sezonieră şi H1N1. Vitamina D “declanşează" sistemul imunitar şi îi permite să funcţioneze mai agresiv în lupa împotriva invaziei virale.

Mai bun decât vaccinurile, mai sigur decât medicamentele...
Vitamina D depăşeşte ca eficienţă vaccinurile. Vitamina D depăşeşte ca eficienţă medicamentele anticancerigene. Depăşeşte ca eficienţă medicamentele prescrise pentru vindecarea osteoporozei. Vitamina D vindecă mai eficient diabetul decât medicamentele anti-diabet.
Mereu şi mereu: vitamina D se dovedeşte a fi mai sigură, mai eficientă şi mult mai convenabilă decât medicamentele scumpe vândute la preţuri de monopol. Mai mult, prin natura sa este evident compatibilă cu organismul uman, din moment ce corpul uman produce efectiv vitamina D când are această ocazia (este expus la acţiunea razelor solare).

În plus, spre deosebire de produsele farmaceutice, vitamina D nu dăunează mediului înconjurător. Excesul de vitamina D spălat de ploaie nu contaminează peştii precum produsele farmaceutice.

Toate aceste adevăruri evidente despre vitamina D, ne pun pe gânduri: cum se explică faptul că reforma în sănătate nici măcar nu menţionează acest nutrient? Dacă vreţi într-adevăr să reformaţi sănătatea naţiunii, trebuie să începeţi cu remedierea epidemiei de deficienţă de vitamina D în rândul populaţiei.

Când vine vorba de menţinerea sănătăţii oamenilor, toate medicamentele din lume nu pot face cât poate vitamina D... simplu, convenabil şi sigur.

Nu vă costă nimic. Nu aveţi nevoie de reţetă. Nu trebuie să consultaţi medicul. Nici măcar nu trebuie să cumpăraţi suplimente pentru a intra în posesia vitaminei D. Doar faceţi o plimbare pe afară, sub lumina soarelui, şi veţi iniţia singur procesul de auto-vindecare a organismului dvs.

Tocmai această idee - că pacienţii îşi pot vindeca singuri propriul lor cancer doar plimbându-se în natură - este cel mai temut lucru în lumea cancerului şi a industriei de vaccinuri. Industria farmeceutică este speriată de moarte la ideea că oamenii vor deveni educaţi în materie de nutriţie şi îşi vor da seama că vitamina D, singură, elimină nevoia de sutele de medicamente şi vaccinuri potenţiale. Declanşează procesul de vindecare, protejează organismul de boli, şi singura ameninţare majoră pe care o prezintă este la adresa profitabilităţii industriei de asistenţă medicală care domină astăzi medicina.

Dacă medicina modernă ar putea interzice vitamina D, ar face-o imediat.
Totuşi, prin încercările sen. McCain de a distruge suplimentele nutriţionale ar putea într-un final izbuti.

Imnul vietii

IMNUL VIETII

Viata e o sansa - nu o lasa sa se piarda/ Viata e frumusete - admir-o/ Viata e o bucurie - gust-o din plin/ Viata e un vis - transforma-l in realitate/ Viata e o sfidare - infrunt-o/ Viata e o datorie - implineste-o/ Viata e un joc - joaca-l/ Viata e pretioasa - ai grija de ea/ Viata e o bogatie - pazeste-o/ Viata e dragoste - bucura-te de ea/ Viata e un mister - incearca sa-l patrunzi/ Viata e o promisiune - n-o lasa neimplinita/ Viata e tristete - treci peste ea/ Viata e un imn - canta-l/ Viata e o lupta - accept-o si castig-o/ Viata e o tragedie - fii tare/ Viata e o aventura - indrazneste sa ti-o asumi/ Viata e fericire - fii astfel incat sa o meriti/ Viata e Viata - ocroteste-o! MAICA TEREZA

Pentru cititorii blogului

luni, 21 martie 2011

Bolile care pot fi tratate cu plante medicinale

Afectiuni stomatologice- angelica, brustur, cerentel, ciumafaie, coacaz negru, coada soricelului, mustar alb, obligeana, patrunjelul campului.

Calculi biliari- brustur, catina, ciubotica cucului, coacaz negru, isop, lemnul Domnului, porumb, turita mare.

Calculi renali- coacaz negru, coada racului, isop, jneapan, lemn dulce, naprasnic, osul iepurelui, porumb, turita mare, urzica, varza,

Calculi vezicali- ciubotica cucului, coacaz negru, isop.

Calmant iritatii oculare- albastrele

Calozitati- iarba de Soaldina

Candidoze-afin, cimbru, ghiocei, levantica, marul lupului, molid, plop negru, salvie, scumpie.

Cangrena- hrean, lemnul Domnului, usturoi, usturoita

Cardialgii- mustar negru

Cardiopatii ischemice- hrean, maces, menta, mesteacan, orz, paducel, roinita, rozmarin

Cardiopatii- hamei

Carii- morcov

Cataracte- aloe, galbenele, papadie, priboi.

Cataruri intestinale- limba mielului, patlagina, urzica moarta alba, vulturica

Cataruri respiratorii (bronhice, etc)- amareala, limba boului, musetel, omag, pin, turta, telina

Cataruri urinare- limba mielului, merisor de munte, paducel, varza,

Cearcane- albastrele, isop, musetel

Cefalee- anason, angelica, busuioc, carcel, ciubotica cucului, dumbravnic, hamei, lamai, levantica, mur, rostopasca, schinduf, zmeur.

Celulita- anghinare, brustur, ceapa, cimbru, cretusca, fenicul, iedera, levantica, papadie, patrunjel, pir, porumbar, prun, roinita, rozmarin, salvie, troscot.

Cervicite- brad, echinaceea, galbenele

Cheaguri de sange- Ginko- Biloba

Cheilita- busuioc, gutui

Chelie- calomfir, carpen, cimbru, iarba mare, rostopasca, urzica mica.

Cherato-dermii- busuioc, ricin

Chist ovarian- coada soricelului, ipeca, naprasnic.

Chisturi- coada calului, ipeca, naprasnic.

Chist renal- naprasnic

Chist seboreic- coada calului, mar.

Cicatrici cheloide- arnica, tataneasa.

Cicatrizarea ranilor- afin, marul lupului

Ciclu abundent- cretusca, gorun, mur, naprasnic.

Ciclu neregulat- ceapa, leustean, marar, micsunele ruginite, mur, smochine, telina, zmeur.

Circulatie periferica deficitara- galbenele, ghimber, Ginko-Biloba, Ginseng, hrean, mustar alb, obligeana, paducel, piper negru, salcie, telina.

Ciroze- anghinare, armurariu, banuti, catina, ceapa, coacaz rosu, frag, ghintura galbena, marul lupului, orz, pedicuta, pufulita cu flori mici, rasgoace, varza, ventrilica.

Cisto-pielita- ghimpe

Climacteriu- deditei, Ginseng, paducel, sunatoare

Cloruremie- ceapa, praz

luni, 14 martie 2011

Monday, February 28, 2011

duminică, 13 martie 2011

norocul si destinul.........

Norocul vostru din naştere

În funcţie de partea de pe corpul Împăratului Galben pe care v-aţi născut În Tung Shu imperial, există un poem incredibil despre cele patru anotimpuri, atribuit legendarului Împărat Galben.

Cei născuţi primăvara (martie, aprilie, mai)

DESTINUL VOSTRU

Cei născuţi vara (iunie, iulie, august)

DESTINUL VOSTRU

cei născuţi toamna (septembrie, octombrie, noiembrie)

DESTINUL VOSTRU

cei născuţi iarna (decembrie, ianuarie, februarie)

DESTINUL VOSTRU

joi, 10 martie 2011

Vitaminele

Dureri lombare

despre vitamina D

Matricea

secretele pamantului partea I

secretele pamantului partea II